Comisia Europeană recomandă încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva României

Comisia Europeană (CE) recomandă Consiliului Ecofin încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE și estimează menținerea în anii următori atât a deficitului, cât și a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

Miniștrii de Finanțe ai statelor membre UE vor discuta recomandările Comisiei la reuniunea Consiliului Ecofin din 21 iunie, la Luxembourg, se arată într-un comunicat al CE.

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs și la 2,4% pentru 2014. Comisia se așteaptă la menținerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor.

Recesiunea peste așteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 și 2,9% în 2012, nivel sub referința de 3% inclusă în Tratat, se arată în comunicat.

„Corectarea deficitului a fost determinată în principal de controlul strict al creșterii cheltuielilor, inclusiv prin controlul masei salariale din sectorul public, înghețarea pensiilor și reducerea tuturor prestațiilor sociale, cu excepția pensiilor. A fost, de asemenea, sprijinită de măsuri pe partea de venituri, precum creșterea cotelor de TVA cu 5 puncte procentuale și lărgirea bazei de impozitare a veniturilor personale. Ajustarea bugetară s-a realizat în contextul a două programe consecutive de ajustare economică cu sprijinul asistenței pentru balanța de plăți”, se arată în versiunea preliminară a deciziei de încetare a procedurii de deficit excesiv, care va fi discutată în cadrul Ecofin.

Consiliul reamintește, însă, că începând din 2013, anul următor corectării deficitului excesiv, România ar trebui să facă progrese, într-un ritm adecvat, în direcția atingerii obiectivului pe termen mediu, inclusiv în privința respectării criteriului de referință privind cheltuielile, potrivit documentului.

Comisia avertiza la începutul lunii mai că acumularea de noi arierate, mai ales la nivel local, progrese limitate în restructurarea companiilor de stat și noi corecții în ceea ce privește absorbția fondurilor europene ar afecta deficitul bugetar al României, aflat sub 3% și pe un trend descrescător.

„Principalele riscuri pentru buget în perioada prognozată sunt: noi posibile corecții financiare legate de absorbția fondurilor europene sau de finnațarea de la bugetul de stat a unor proiecte prioritare; reluarea acumulării de arierate în a doua jumătate a anului 2013 și posibil în 2014, mai ales la nivel local; precum și progrese limitate în restructurarea companiilor de stat, care ar putea pune presiune pe buget”, se menționează în prognoza economică de primăvară a executivului comunitar, prezentată la începutul lunii mai.

Procedura de deficit excesiv poate conduce la sancțiuni financiare în cazul statelor din zona euro, în timp ce țările non-euro pot fi pedepsite prin blocarea accesului la fonduri UE.

Ministerul Finanțelor Publice a informat la începutul anului că Ecofin ar putea adopta în mai-iunie decizia finală de abrogare a deficitului excesiv, după confirmarea datelor privind execuția bugetară și în funcție de o analiză privind posibilitatea ca România să aibă o tendință clară pe termen mediu de a menține deficitul sub limita de 3% din PIB.

Executivul comunitar se așteaptă ca deficitul bugetar al României să rămână sub 3% în perioada prognozată, 2013-2014, după ce România a reușit să ajungă la 2,9% anul trecut.

Decizia Ecofin privind existența deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009. Ea a fost determinată de faptul că România înregistrase în 2008 un deficit de 5,4% din PIB.

În consecință, România a trebuit să adopte măsuri severe de scădere a deficitului în domeniul salarizării în sistemul public, schimbări în sistemul de pensii, precum și alte măsuri menite să reducă dezechilibrele majore reflectate inclusiv în deficiul contului curent extern.

Pe lângă România, CE a recomandat Consiliului și încheierea procedurii de deficit excesiv în cazul altor patru țări: Italia, Ungaria, Letonia și Lituania. Executivul comunitar a cerut, de asemenea, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv în cazul Maltei.

Alte șase țări, Spania, Franța, Olanda, Polonia, Portugalia și Slovenia, ar urma să primească prelungiri ale termenelor limită până la care trebuie să reducă deficitul excesiv. În cazul Belgiei, Consiliul ar trebui să trimită o notificare, după ce Comisia a constat că statul nu a luat măsuri pentru corectarea deficitului prea mare.