Experții tehnici ai Consiliului Național de Etică (CNE) au stabilit vineri că procurorul general Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, decizia urmând să fie luată în considerare la ședința în care CNE o va lua o hotărâre finală în acest caz, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din CNE.
Potrivit surselor citate, experții au luat relativ ușor această decizie, întrucât documentele prezentate erau foarte clare care în sensul că teza de doctorat nu conține elemente de plagiat.
UPDATE Gheorghiță Mateuț: Constatarea noastră este că nu a plagiat
Avocatul Gheorghiță Mateuț, membru al comisiei de experți a Consiliului Național de Etică a declarat pentru Gândul că după ce a analizat teza de doctorat a procurorului general Codruța Kovesi a constat că nu există nici o dovadă a plagiatului invocat. Mateuț a declarat că textele acuzate că au fost plagiate de Kovesi sunt în realitate lucrări scrise tot de către procurorul general anterior. „Constatarea noastră este că nu a plagiat. Noi însă am exprimat doar o opinie în final Consiliul Național de Etică al Ministerului Educației vor decide. Lucrările acuzate de lagiat sunt de fapt lucrări publicate anterior de către procurorul general”, a declarat Gheorghiță Mateuț pentru gândul. Avocatul a mai adăugat că până și el a citat în cărțile sale din lucrările scrise de Codruța Kovesi.
Reamintim că aceeași comisie de experți din care face parte avocatul Gheorghiță Mateuț a arătat că premierul Victor Ponta nu a plagiat.
Reprezentanții Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS) – instituție pe lângă care funcționează CNE, precizaseră anterior, tot vineri, că pocurorul general a adus la Consiliu probe suficiente și convingătoare pentru a nu fi nevoie să i se solicite documente suplimentare, dar o decizie finală în cazul sesizării de plagiat nu va fi luată vineri, termenul legal fiind de 90 de zile
„Consiliul Național de Etică a audiat-o în ședința de azi (vineri, n.r.) pe doamna Kovesi (…) Astăzi nu va fi o decizie finală în ceea ce privește sesizarea de plagiat și nici data la care va fi următoarea ședință nu o știm”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ANCS, Gabriela Catană.
Întrebată dacă ar putea fi solicitate Codruței Kovesi documente suplimentare, Gabriela Catană a spus că nu, întrucât procurorul general a adus „destul de multe probe și destul de convingătoare”.
Procurorul general, Codruța Kovesi, a fost audiată, vineri, la Consiliul Național de Etică în cazul sesizării de plagiat privind lucrarea sa de doctorat, ea declarând că a adus argumente și a prezentat probe care dovedesc faptul că nu a plagiat, iar un verdict nu poate fi decât în acest sens.
Codruța Kovesi a spus că a trimis la Consiliul Național de Etică punctul său de vedere în acest caz, dar a atașat și probe din care rezultă clar că nu poate fi vorba de plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Întrebată ce va face dacă membrii Consiliului Național de Etică vor spune că a plagiat, Codruța Kovesi a spus că aceștia „nu pot ajunge la o altă concluzie decât cea corectă”, aceea că nu a plagiat.
Procurorul general a spus că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să amâne apărarea reputației profesionale până la pronunțarea unui verdict de către Consiliul Național de Etică.
„Când verdictul va fi dat, voi face public punctul de vedere și voi arăta că afirmațiile că am plagiat nu au fost adevărate”, a mai spus Kovesi.
Procurorul general declara recent că o mare parte dintre paragrafele despre care se susține că le-ar fi plagiat de la persoane care au scris articolele în 2008-2009 sunt paragrafe pe care ea le-a publicat încă din 2002, persoanele în cauză citând-o pe ea.
„Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) și care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susține că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat și am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior”, a susținut procurorul general.
Kovesi preciza că punctul de vedere transmis Consiliului Național de Etică ia „paragraf cu paragraf”, fiecare afirmație fiind susținută de probe și de articolele pe care le-a publicat încă din 2002.
În 18 mai, Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susținut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruța Kovesi este un plagiat.
GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruței Kovesi, care și-a obținut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timișoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.
Kovesi și-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârșitul lunii septembrie 2006.
Codruța Kovesi susține că, înainte de a fi numită procuror general, a publicat articole în revista de specialitate Dreptul pe care, ulterior, le-a consemnat în lucrarea ei de doctorat.
Procurorul general a respins acuzațiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat și a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputația în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifice a unui alt autor, ci face trimitere la toți autorii și lucrările citate.
„Teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal» face trimitere la toți autorii și lucrările citate, iar caracterul de noutate și valoarea științifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituției organizatoare, iar susținerea lucrării a fost publică”, informa, printr-un comunicat din 18 mai, procurorul general Laura Codruța Kovesi.
Ca orice teză de doctorat, explica procurorul general Kovesi, lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.
Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conținut.
„Volumul de informație pe care îl cuprinde teza poate duce la apariția unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruței Kovesi publicat de șase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul”, preciza sursa citată.