„Suprafața construită a crescut cu 12.000 mp, ajungând la 82.000 mp, iar forma de stea a fost păstrată la nivelul platformelor de acces astfel încât rezultă o percepție vizuală mult mai bună din partea publicului precum și îmbunătățirea accesului spectatorilor. De asemenea, noul proiect permite optimizarea fluxului de spectatori precum și păstrarea intactă a bazelor de antrenament deja existente în cadrul complexului, în același timp cu creșterea numărului de locuri de parcare la peste 570 de locuri”, informează CNI.
Capacitatea arenei va fi de 31.254 de spectatori, iar valoarea lucrărilor de reabilitare a arenei se ridică la suma de 64,5 milioane euro cu TVA.
Stadionul Steaua va beneficia de o suprafață de joc în lungime de 105 metri și o lățime de 68 metri, va fi prevăzut cu un gazon natural ranforsat sintetic dotat cu drenaj, sistem de irigație și încălzire pentru sezonul de iarnă. Vor exista 24 de camere de cazare pentru sportivi cu un total de 48 de locuri, un restaurant și un muzeu al Clubului Sportiv al Armatei Steaua.
De asemenea. arena va mai include spații VIP cu loje și locuri de parcare, o sală de forță și recuperare, un punct medical de prim ajutor, vestiare, magazine deschise publicului și spații tehnice. Totodată, Stadionul Steaua va beneficia de o zonă de presă și sky-box în partea superioară a Tribunei 1 pentru a spori vizibilitatea și o sală de conferințe.
Până la acest moment, pentru arena Steaua a fost emisă autorizația de construire de către Primăria Sectorului 6, iar pe 13 februarie, CNI a notificat Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) cu privire la începrea lucrărilor în termen de 10 zile.
Arena „Arcul de Triumf”
Stadionul Arcul de Triumf va fi reconstruit și va avea o capacitate de 8.207 de locuri iar valoarea lucrărilor este de aproximativ 24 milioane euro cu TVA, taxe și cote incluse. Conform planului CNI, stadionul Arcul de Triumf urmează a fi reabilitat, modernizat și transformat într-un Centru sportiv de excelență și va găzdui competiții de fotbal și de rugby.
Arena Arcul de Triumf, ce urmează a fi transformat într-un centru sportiv de excelență, va avea o suprafață de joc în lungime de 105 metri și o lățime de 68 metri și va beneficia de aceleași dotări precum Stadionul Steaua, respectiv gazon natural ranforsat sintetic dotat cu degrivare, drenaj, sistem de irigație și încălzire pentru anotimpul rece. Va fi clasat drept stadion de fotbal categoria a IVa.
Pentru Stadionul Arcul de Triumf, se lucrează în prezent la documentația tehnică necesară în vederea obținerii autorizației de construire.
Stadionul Giulești „Valentin Stănescu”
„Capacitatea stadionului va fi de de 14.000 de locuri. Valoarea lucrărilor contractate ce urmează a fi executate este de aproximativ 29 milioane euro cu TVA. La acest moment, se lucrează la proiectul tehnic care, față de studiul de fezabilitate, va conduce la optimizarea circulațiilor, acceselor și a vizibilității pentru public,a spațiilor dedicate presei si zonei VIP”, mai arată CNI.
Stadionul Giulești va avea o suprafață de joc în jungime de 105 metri cu o lățime de 68 de metri, gazon natural ranforsat sintetic, tot aici se va putea găsi o pistă de atletism pentru antrenament , o sală de sport dotată, spații de cazare pentru sportivi.
Pentru Stadionul Giulești a fost emisă la data de 11 februarie de către Primăria Sector 6 o autorizație de desființare/demolare parțială, se definitivează documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire, în paralel având loc lucrări de demolare.
Stadionul Dinamo, aflat pe lista de investiții a CNI nu va putea deocamdată să intre într-un proces de reabilitare dat fiind faptul că, din pricina unor dificultăți de natură juridică privind amplasamentul, acesta nu a putut fi preluat în cadrul programelor.
„Clubul Sportiv Dinamo a depus la CNI documentația vizând un nou amplasament destinat construcției unui stadion nou”, informează CNI.
Consilierul premierului în vederea EURO 2020, Gheorghe Popescu, a susținut luni într-o conferință de presă că stadioanele vor fi date în folosință în timp util.
„Stadioanele, cele trei stadioane, vor fi gata pentru antrenamentele de la EURO 2020. (…) Dorim ca aceste stadioane să fie gata și vor fi gata. Chiar dacă vor fi gata în proporție de 90%, asta nu înseamnă cu nu vor fi folosite. Aceste stadioane vor fi operative pentru acest turneu final. Echipele care vor veni la București se vor putea antrena pe aceste stadioane. Nu facem aceste stadioane doar pentru EURO 2020, care va dura două săptămâni. În momentul în care vom avea toate stadioanele gata, Bucureștiul va putea organiza Campionate Europene de juniori, de fotbal feminin, de rugby, din doi în doi ani. Este important să avem stadioanele gata, ca să demonstrăm că atunci când ne asumăm un lucru, îl putem face”, a declarat Gheorghe Popescu, în cadrul unei conferințe de presă.
Consilierul onorific al premierului a vorbit și despre problema transportului până la aeroport.
„Legat de calea ferată, calea ferată e un obiectiv cu o istorie mult mai veche, din câte știu eu. Primul studiu de fezabilitate a fost terminat undeva în 2008 și acest proiect a stat undeva în sertar până în 2018, când noi l-am preluat în comitetul inter-ministerial și am zis să putem să facem încă un obiectiv având ca și motiv Euro 2020. Foarte multe capitale importante au un astfel de proiect și noi va trebui să profităm de acest proiect să mai îndeplinim încă un obiectiv, însă acesta este manualul pe care Guvernul României l-a prezentat în primăvara lui 2014 către UEFA, în baza căruia au fost acordate organizarea celor trei meciuri: trei în grupă și unul în optimile de finală. În acest manual, nu este prevăzută calea ferată, însă au fost prevăzute alte obiective pe care din păcate nu le-am putut îndeplini deoarece ne-am apucat de lucru foarte târziu”, a completat fostul jucător al naționalei.
Gheorghe Popescu a precizat că timp de trei ani, respectiv din 2014 și până în 2017, „nu s-a făcut nimic”.
„În primăvara anului 2014, a fost prezentat acest manual de candidatură către UEFA și în septembrie a aceluiași an 2014 ne-a fost acordat dreptul de a organiza patru meciuri din EURO 2020. Din 2014 și până în 2017, nu s-a mai întâmplat nimic. În 2017, a luat naștere comitetul interministerial de coordonare și organizare a proiectului EURO 2020. Singura și unica întâlnire pe care a avut-o comitetul interministerial până la venirea mea a fost în iunie 2017. Eu am fost numit la coordonare în ianuarie 2018 și de la numirea mea și până în prezent am făcut opt ședințe ale comitetului interministerial, am constituit 11 grupuri de lucru și am avut 83 de întâlniri pe baza acestui proiect. Deci s-a muncit la acest proiect, însă din păcate ne-am apucat târziu. În 2018, când ne-am apucat, în afară de anumite demersuri care le-a făcut CNI-ul legat de stadioane, nu era mai nimic făcut”, a mai declarat Popescu.
Anterior, președintele Companiei Naționale de Investiții a anunțat că stadioanele Steaua, Rapid și Arcul de Triumf din Capitală ar urma să fie reabilitate în proporție de 70% până la sfârșitul anului astfel încât în mai 2020 să poată avea loc meciurile de antrenament pentru Campionatul European.
Potrivit ProSport, UEFA a închiriat alte stadioane pentru Euro 2020 pentru că guvernul României și-a încălcat absolut toate angajamentele, pierzându-și astfel credibilitatea. Forul continental a decis să nu mai riște și a închiriat alte baze de pregătire. Este o măsură de siguranță luată pentru că la Nyon nu mai există convingerea că Steaua, Dinamo și Rapid vor fi gata în timp util. UEFA a optat pentru baza din Berceni a FCSB, pentru baza Mogoșoaia a FRF și, spun sursele ProSport, pentru stadionul Concordia din Chiajna.
Foto: Compania Națională de Investiții/ Facebook/ Hepta