Conferința „România Educată” | Klaus Iohannis: Lipsa unei educații de calitate devine o amenințare pentru dezvoltarea României pe termen lung / Ludovic Orban: A existat foarte multă improvizație și nu a existat voință politică

„Cele patru domenii acoperite în aceste documente, respectiv cariera didactică, managementul școlar, echitatea și educația timpurie, sunt cruciale pentru transformarea în bine a învățământului din România. Rezultatele PISA, publicate în urmă cu mai puțin de două luni, reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgența soluțiilor rapide și temeinice. Lipsa unei educații de calitate, care să fie accesibilă pentru toți copiii din țara noastră, devine o amenințare pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a atras atenția asupra pericolului ca societatea să nu mai existe în forma actuală dacă nu se va dezvolta sustenabil.

„Pentru a le asigura cetățenilor noștri nivelul de trai pe care și-l doresc, drumul pe care trebuie să ne angajăm în următoarele decenii este cel al unei economii bazate pe cunoaștere. În aceste condiții, nu putem, în epoca inteligenței artificiale, să avem o problemă endemică de analfabetism funcțional în rândul populației noastre. Și nici nu putem, în contextul unei îmbătrâniri și așa pronunțate a populației, să lăsăm sute de mii de tineri nepregătiți pentru rigorile unei economii globalizate și aflate în schimbare continuă, dar și ale unei societăți care, dacă nu se va dezvolta sustenabil, va înceta pur și simplu să mai existe în forma actuală”, a spus președintele.

De asemenea, șeful statului a precizat că este esențială o reducere a inechității încă din primii ani petrecuți de copii în grădinițele și școlile din România.

„În același timp, trebuie să acceptăm că nu avem la dispoziție resurse financiare nelimitate. Nu putem rezolva toate problemele din educație peste noapte, indiferent cât de mult ne-am dori acest lucru. Eforturile noastre de a îmbunătăți calitatea educației vor trebui să fie orientate cu precădere spre sectoarele care au fost neglijate în trecut sau care au potențialul de a genera beneficii indirecte și în alte zone din educație”, a mai spus Iohannis.

Președintele a făcut referire la educația profesională, „ajunsă în urmă cu doar un deceniu în pragul desființării complete”.

„În prezent, ca urmare a modernizării economiei românești și a importanței crescute a muncii calificate, învățământul profesional, și mai ales cel dual, reprezintă o importantă șansă pentru mii de tineri români. Eforturile de a dezvolta un management școlar de calitate și de a forma cadre didactice cât mai bine pregătite trebuie să țină cont și de nevoile specifice acestei forme de educație, adesea tratată ca o rudă săracă a filierei teoretice. O altă hibă a învățământului românesc este lipsa sectorului educațional dedicat meseriilor cu nivel înalt de calificare. Educația profesională este încă la noi asociată cu terminarea studiilor după 11 clase”, a afirmat Klaus Iohannis.

Președintele a explicat că deși există posibilitatea legală pentru a avea programe în regim dual pentru nivelurile 4 și 5 de calificare, „ea nu a fost niciodată transformată în realitate, în ciuda nevoii evidente din economie”.

„Diversitatea economiei moderne necesită din ce în ce mai mult extinderea acestei alternative educaționale, pentru a permite formarea de specialiști și tehnicieni înalt calificați. Învățământul profesional de nivel terțiar în regim dual este absolut necesar și nu poate fi suplinit de educația teoretică din programele universitare actuale”, a mai spus Iohannis.

Klaus Iohannis a declarat că, pentru părinții din România, reîntoarcerea la muncă presupune dificultăți suplimentare în a găsi un loc într-o creșă.

„În aproape întreaga Uniune Europeană sunt create condiții pentru ca părinții să poată reveni la parcursul lor profesional, pe când în România reîntoarcerea la muncă presupune adesea dificultăți suplimentare în a găsi un loc într-o creșă. De aici derivă o serie de alte probleme sociale care au impact major în viața familiilor din țara noastră. Tot în categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna este introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice, în condițiile în care România se află printre puținele țări cărora le lipsește o astfel de ramură în sistemul de educație”, a spus președintele.

Potrivit acestuia, „câteva ore de metodică și pedagogie și un nivel redus de practică oferit studenților nu pot substitui o educație direcționată strict către formarea profesorilor”.

„Profesia didactică nu este și nu trebuie să fie o alternativă secundară pentru absolvenții de facultate, ci o alegere principală”, a declarat Iohannis.

Ludovic Orban: Ultimele decenii au marcat România printr-o scădere a calității educației în școli

Premierul României, Ludovic Orban a declarat miercuri, în cadrul Conferinței România Educată că „în România a existat foarte multă improvizație”, iar în ultimele decenii a existat o scădere a calității educației în școli.

„Dacă acum, după 30 de ani de incercări de reformă, încă se află pe agendă publică a educației subiecte care revin ciclic în atenție, este și pentru că, exceptând unele scurte episoade de guvernare, în România a existat foarte multă improvizație și nu a existat voință politică necesară pentru a iniția și a implementa măsurile necesare”.

Premierul a subliniat problematica sistemului educațional din România, problemele se repetă la intervale regulate, iar această Conferință reprezintă mediul prielnic pentru găsirea de soluții și de investiții.

„Dezbaterea de astăzi este o oportunitate pentru a discută despre educație și probemele ei – unele dintre ele, așa cum spuneam și mai sus, care revin sistematic și ciclic în atenție. Cred că întâlnirea de astăzi – la care participă înalți reprezentanți ai Comisiei Europene și ai OECD, miniștri, profesori și experți în educație, ne aduce la masă dialogului mai ales pentru a identifică impreună atât soluțiile tehnice, cât și cele de finanțare a intervențiilor sistemice. De aceea, discuția este cu atât mai oportună cu cât este în proces de dezbatere și finalizare bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar 2021- 2017, iar România trebuie să își stabilească prioritătile”, a declarat premierul.

Ludovic Orban a lansat un semnal de alarmă cu privire la nivelul foarte scăzut din sistemul Educațional din România, chiar și reprezentații europeni au vorbit despre această problemă.

„Ultimele decenii au marcat România printr-o scădere a calitătii educației în foarte multe școli românești. Monitorul Educației și Formării 2019, un document de analiză al Comisiei Europene, atrage atenția asupra decalajelor de calitate existențe în sistem asupra precaritătii în educarea și formarea noii generații și asupra raței crescute a abandonului timpuriu. (…) Ultimele țeste PIȘĂ vorbesc de o dimensiune a lipsei de rezultate a invătămantului, analfabestismul funcțional și implicit încapacitatea sistemului național de educație de a răspunde cu adevrăat nevoilor individuale ale copiilor adolescenților. Elevii care astăzi nu pot înțelege un text scris vor fi mâine cetăteni care vor intră pe piață muncii, oameni care vor trebui să apere principii și valori democratice. Pentru aceștia și nu numai pentru ei școală trebuie să se schimbe în bine”, a mai spus Orban.