Consilierul guvernatorului BNR: Nu e vorba de nicio gaură la buget. Creșterile de salarii și scăderea taxelor adaugă presiuni

„Terminologia aceasta cu „gaura” folosită în presă nu cred că aduce beneficii aici. Nu e vorba de nicio gaură. De la un an la altul bugetul nu își transferă resurse. Orice an nou fiscal începe de la 0, începe cu veniturile pe care le planifică să le colecteze și cheltuielile pe care le planifică să le facă. Nu există o problemă și nu văd implicații legate de acest lucru”, a declarat, duminică, Lucian Croitoru.

Potrivit consilierului guvernatorului BNR, de peste zece ani există, la nivel de Guvern, o practică anuală de a crește cheltuielile pe ultimele două luni ale anului pentru atingerea țintei de deficit.

„Toate guvernele fac acest lucru. Faptul că de mai bine de 10 ani toate guvernele „reușesc” să mențină deficitul bugetar sau un surplus în timpul anului până în octombrie-noiembrie și când suntem mai aproape de un surplus trecem la cheltuieli maxime să putem face deficitul programat, această practică nu e bună, dar nu e a unui guvern. Vezi din 2007. Așa funcționează lucrurile. În ultimele luni ale anului se cheltuie și câte trei miliarde”, a precizat Croitoru.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Referindu-se la cheltuielile anticipate făcute de Guvernul Cioloș, în luna decembrie, cu rambursarea TVA, Croitoru a punctat faptul că „este un avantaj pentru noul guvern că nu mai are nevoie să le plătească”.

Întrebat dacă consideră că membrii comisiei parlamentare, care va ancheta rectificările bugetare ale Cabinetului Cioloș, înțeleg despre ce e vorba, Croitoru a răspuns că „specialiștii înțeleg cu certitudine acest lucru”. 

Pe de altă parte, întrebat de ce e atât de important să ne încadrăm în ținta de deficit, Croitoru a explicat că are „două sensuri” această obligativitate, subliniind faptul că atunci „când anunți un deficit trebuie să fii mai mult sau mai puțin lângă el”.

„Cel la care se referă majoritatea analiștilor e să nu cumva să îl depășești pentru că el adaugă la cererea agregată. Când ai un deficit mai mare decât cel pe care îl prognozezi, deja ai probleme suplimentare, trebuie să îl finanțezi, deja ești privit cu o anumită neîncredere în ceea ce privește consistența între ce declari și ce poți face în realitate și, de obicei, îngrijorările se referă la menținerea stabilității macroeconomice.

Al doilea sens: și dacă ai planificat un deficit de 3 % și vii cu unul 0, înseamnă că ai promis că faci anumite cheltuieli, de exemplu de investiții sau alte servicii pentru care publicul a plătit impozite, cu scopul de le obține, și înseamnă că nu ti-ai făcut treaba. Odată ce ai stabilit care e mărimea corectă din punctul de vedere al echilibrelor țării și te abați ori în sus, ori în jos mult față de ținta de deficit, undeva ai creat o problemă”, a detaliat Croitoru.

Cu toate acestea, Croitoru nu exclude posibilitatea renegocierii de către România a țintei de deficit, adăugând, însă, că „dacă mărim deficitul în timp ce chiar și creștem peste potențial, nu facem decât să adaugăm un dezechilibru”.

„Ținta de 3% e un plafon și ar trebui ca deficitul să rămână acolo. Asta nu înseamnă că atunci când evaluezi cu alte criterii decât cele economice, să nu poată rezulta în urma unei negocieri 3,2% în loc de 3%. Dacă prin deficitul pe care îl adopți de la un Guvern la altul, faci ca această pondere a datoriei publice în PIB să ia o pantă permanent ascendentă, e clar că te îndrepți spre un punct nesustenabil și va interveni o corecție abruptă, în afara controlului”, a detaliat Croitoru.

Întrebat, totodată, în contextul măsurilor adoptate de Guvernul Grindeanu, care prevăd creșteri de salarii și tăieri de taxe, dacă există un risc asupra bugetului, Croitoru a răspuns afirmativ, punctând faptul că ele „nu au cum să nu adauge probleme” și că „sunt presiuni”.

„Au fost crescute salariile la profesori, medici cu câte 15%. Nu comentăm, chiar sunt necesare. Întotdeuna problema e de magnitudine. Numai de aici e un deficit de 0,34% în PIB. Sunt alte creșteri de salarii, au crescut în administrațiile locale cu 20%, și ele adaugă. După sunt măsuri de creștere a pensiilor, necesare, punctul de pensie se mută la 1.000, în plus, în Codul Fiscal, acum doi ani, s-a stabilit că acea faimoasă taxă pe stâlp să fie eliminată și s-a eliminat pe 2017, la fel și acciza pe benzină. TVA-ul e programat să vină de la 20 la 19%, aceste două măsuri plus TVA sunt venituri în minus de 0,8%. Sunt presiuni. Asta nu înseamnă că deficitul nu poate să ajungă la 3%”, a explicat Croitoru.

În plus, Croitoru a ținut să precizeze că dacă, în programul de guvernare al PSD-ALDE, „au fost prezentate niște măsuri plăcute, nu înseamnă că nu pot fi altele mai puțin plăcute compensatorii”, însă că „deficitul nu e exclus să fie ținut la 3% din PIB”.

„Dacă te uiti numai la măsurile care prin ochii publicului sunt favorabile, e greu să te duci sub 4%. Problema e dacă deficitul e redus la 3%, creșterea economică mai poate fi la 5,5%? Această creștere sigur conține efectele măsurilor de care am vorbit, dar reducerea deficitului la 3% înseamnă că se introduc măsuri care au efect și destimulativ din punctul de vedere al creșterii economice. E greu de crezut că măsurile care vor duce deficitul la 3% vor permite 5% în sectorul ca bust, ca stimul venit din sectorul public”, a detaliat consilierul guvernatorului BNR.