Consiliul Elevilor: Profesorii și părinții care permit strângerea de bani încurajează corupția

Publicat: 30 12. 2013, 15:53
Actualizat: 28 09. 2018, 01:36

Consiliul Național al Elevilor afirmă, în contextul cazului învățătoarei care ar fi cerut bani de cadouri, că profesorii și părinții care permit astfel de practici încurajează corupția, organizația avertizând că fondurile strânse ilegal în școli sunt, conform Codului Penal, foloase necuvenite. 

Într-un comunicat de presă remis luni, Consiliul Național al Elevilor „atrage atenția asupra acțiunilor profesorilor și ale părinților de strângere de fonduri în mod ilegal, în vederea achiziționării unor bunuri pentru angajații din învățământul de stat, deoarece, conform art. 256 din Codul Penal, acestea sunt considerate foloase necuvenite”.

„De asemenea, conform articolulului 32, aliniatul 4 din Constituția României și articolului 9, aliniatul 3 din Legea Educației Naționale, elevii beneficiază de educație gratuită în cadrul unităților de învățământ de stat. Atât timp cât profesorii și părinții permit asemenea nereguli, se încurajează corupția în sistemul de învățământ, educația elevilor fiind grav afectată”, se mai arată în comunicat.

Comunicatul vine după ce Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) s-a autosesizat și face verificări în cazul unei învățătoare de la Școala 10 din București care ar fi cerut părinților bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajați ai unității

Șeful ISMB, Constantin Trăistaru, a declarat pentru MEDIAFAX că, dacă se dovedește că învățătoarea este vinovată, ea riscă sancțiunea maximă a excluderii din învățământ.

Trăistaru a precizat că pentru analizarea acestui caz au fost nominalizați doi inspectori din cadrul ISMB și s-a dispus constituirea unei comisii de cercetare la nivelul școlii. Inspectorii vor realiza o cercetare independentă față de membrii comisiei.

Cercetările în acest caz vor începe efectiv în 6 ianuarie, întrucât personalul din școală este până atunci liber, iar angajații nu pot fi chemați la serviciu din concediu, conform legii. Trăistaru a estimat că cercetările vor dura o săptămână.

Reprezentanții ISMB au contactat-o și pe femeia care a făcut denunțul, mama unui elev de la clasa învățătoarei, aceasta neaflându-se în prezent în Capitală, și au invitat-o la discuții tot începând din 6 ianuarie.

Trăistaru a mai precizat pentru MEDIAFAX că, dacă i se dovedește vinovăția, învățătoarea riscă sancțiuni maxime, până la excluderea din învățământ.

ISMB va analiza totodată dacă este vorba de un caz izolat sau un fenomen la Școala nr. 10.

Părinții sunt sfătuiți ca în cazul în care li se cer bani pentru orice fel de protocol să sesizeze inspectoratul școlar.

Ancheta a început după ce în presă a fost prezentată o înregistrare video preluată de pe Youtube, în care este surprinsă o discuție între părinți și o învățătoare de la Școala nr. 10 din centrul Capitalei, care cere bani pentru cadourile de sărbători.

Părinții îi reproșează învățătoarei că le cere prea mulți bani, aceasta spunând că trebuie să fie oferite cadouri atât secretarei școlii și bibliotecarei, cât și paznicilor și femeilor de serviciu.

Potrivit discuției surprinse în înregistrarea video, învățătoarea le reproșează părinților că nu au strâns suficienți bani de cadouri: „Astea-s cadourile voastre? Am sunat. Mai vine ceva, nu mai vine. Atât vă reprezintă? Nu sunteți cartofi, nu sunteți oi să vă învăț!”.

„Eu v-am întrebat: v-ați organizat? Este în politica românească, balcanică, de sărbători să se ofere. Mi s-a spus că aveți un buget de 50 de lei la patru oameni. Și am întrebat cui dați aceste cadouri? Mi s-a spus: trei profesori și un director. Și cealaltă directoare are bube? Și copiii nu salută doctorul, femeile de serviciu?”, le reproșează învățătoarea părinților.

Când un părinte spune că deja au dat 200 de lei în 26 noiembrie și susține că nu este normal să dea 1.000 de lei că vine Moșul, învățătoarea îi răspunde: Bun, foarte bine, asta vă reprezintă!”.

Învățătoarea spune apoi că de 50 de lei pot fi cumpărate sticle cu băutură pentru paznici: „Cincizeci de lei de la Moș duceți spre cele șapte sticle de băutură pentru bodyguarzi. Șapte ori șapte sunt 49. Ce am cerut, fratele meu, ce am cerut?. Foarte bine, șapte lei pentru bodyguard nu e nicio problemă. Un cadou pentru bodyguard este perfect la 10 lei. Dar ca să îi dai secretarei școlii, bibliotecarei și informaticii …”.

Înrebată de un părinte de ce trebuie să dea bani pentru bibliotecară și pentru informatică, învățătoarea îi răspunde: „Pentru că este în comunitate, doamnă”.

Atunci când părinții îi spun că nu pot da 500 de lei pentru cadouri, profesoara le răspunde: „Nu este problema mea! Pe mine nu mă încălzește, nu primesc onoruri, nu mă mută de la țară, nu mi se întâmplă nimic. Copiii voștri însă o să fie, în schimb, niște săraci în suflet! Pentru că i-am văzut cum doreau să se ducă să ofere”.

Învățătoarea le spune apoi că „următoarea mișcare este de Paște” și le recomandă să se gândească până atunci dacă doresc să se alinieze „unui sistem românesc, balcanic, de stat”.

Aceasta a mai spus că, nici când avea „clasă de țigani”, nu avea așa cadouri.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației, prezentat în 21 mai, suma totală pe care o cheltuie familiile cu școala este de 419,37 euro pe an, mai mult decât își pot permite familiile cele mai sărace din România. În aceste condiții, majoritatea lucrurilor necesare elevilor ar fi imposibil de cumpărat dacă nu ar fi gratuite manuale, anumite rechizite și transportortul.

Acestor costuri li se adaugă așa-numitele „plăți ascunse” ale sistemului de învățământ preuniversitar, printre care banii dați pe culegeri și caiete speciale, software educațional, uniformă și echipamentul pentru sport, fondul școlii, fondul clasei, contribuția la paza unității de învățământ, meditații, alimentele consumate pe durata programului de școală, diverse evenimente școlare și alte categorii, costul total mediu anual pe copil fiind estimat la 1.490 lei, adică în jur de 370 de euro.

În aceste condiții, multe familii sărace preferă să-și țină copiii acasă sau să-i retragă de la cursuri când nu mai pot suporta costurile, relevă aceeași cercetare.