Informațiile apar într-un raport prezentat Comisiei US Helsinki , prezentat pe 14 iunie la Washington.
„Serviciul Român de Informații (SRI), succesor al Securității comuniste, joacă un rol important și, în mare măsură, nedivulgat în conducerea procuraturilor anticorupție. (..) SRI efectuează în fiecare an 20 000 de interceptări telefonice în numele DNA, inițiază anchete DNA și, consideră că sistemul judiciar este un „câmp tactic” al operațiunilor. Aceste activități nu au fost examinate în mod adecvat, iar Guvernul a refuzat să răspundă solicitărilor organizațiilor care reprezintă judecătorii români de a investiga suspiciunile că SRI a infiltrat serviciile judiciare și de urmărire penală”, susține Clark în raport.
De asemenea, David Clark susține că în repetate rânduri judecătorii au fost „ținte” pentru că nu au acționat în favoarea DNA. Consultantul se referă și la cum sunt prezentate cauzele DNA, vorbind despre prezentarea în public a celor arestați, scurgerile de informații în mass-media și denunțurile făcute în schimbul imunității. Acesta precizează că sub încălcările drepturilor omului sub deviza luptei anticorupție ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru partenerii internaționali ai României.
„Problema, așa cum am văzut la protestele de la începutul acestui an, este că populația nu are încredere în capacitatea politicienilor români de a superviza activitatea procurorilor anticorupție. DNA, DIICOT și SRI exploatează acest fapt pentru a funcționa dincolo de limitele controlului legitim, constituind în fapt un stat în stat”, se arată in raport, Clark susținând că „o atenție deosebită ar trebui acordată întrebării dacă SRI funcționează sub un control civil efectiv, așa cum prevăd condițiile aderării la NATO.”
David Clark dă exemplu de anchete ale DNA din ultimii 12 ani care par „să aibă o legătură clară cu evoluțiile diferitelor partide politice”, făcând referire și la legătura cu celelalte puteri ale statului, în contextul implicării politice în numirea șefilor de parchete din 2013. De asemenea, acesta precizează că unitatea de parchet nu funcționaează doar în interesul partidului aflat la putere, lăsând să se înțeleagă că în DNA sunt grupuri prin care diferiți politicieni își afirmă influența.
Clark este autorul unui alt raport critic la adresa DNA. În raportul Henry Jackson Society, al cărui autor este, se arată că există o îngrijorare din ce în ce mai mare că serviciile române de informații sunt implicate pe ascuns în coordonarea unor activități de urmărire anticorupție și că alături de DNA se presupune că subminează independența judiciară, iar toate acestea au ca efect slăbirea unor piloni ai statului de drept.