Consultantul pe probleme de „integritate” al baronului Duicu, la un pas să fie ales membru al CSM
Norel Popescu, judecătorul care apare în dosarul traficului de influență exercitat de rețeaua Duicu, ar putea deveni în curând membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Mai exact, la începutul lunii ianuarie, CSM a demarat procedurile pentru alegerea unui nou membru în Consiliu. Potrivit legislației, fiecare membru este ales prin votul colegilor săi magistrați. În cazul de față, alegerile au fost deschise pentru că fostul judecător Adrian Neacșu, ales în CSM ca reprezentant al judecătorilor care activează în cadrul tribunalelor din România, a fost trimis în judecată de DNA pentru fals și uz de fals. El a vacantat locul din CSM, astfel că s-a organizat o nouă rundă de alegeri.
Pe 5 mai, judecătorii au votat un nou membru al CSM, însă scrutinul a fost reluat la Tribunalul București, unde judecătorii se vor pronunța joi, 8 mai. În cursa pentru ocuparea acestei poziții s-au înscris patru judecători, Dragoș Constantin Popoiag, Natalia Roman, Norel Popescu și Danci Dorin.
Informațiile colectate de gândul arată că, după o numărătoare preliminară, câștigător este Norel Popescu, judecătorul care apare în dosarul lui Adrian Duicu, cercetat pentru că făcea trafic de influență din biroului Victor Ponta.
Norel Popescu are 44 de ani și a intrat în magistratură în 1993. Din 2012, conduce Tribunalul Mehedinți.
Este și vicepreședinte al Asociației Magistraților din România care, la fel ca UNJR, a contestat în 2013 alegerea Oanei Hăineală în fruntea CSM și a militat pentru eliminarea din Consiliu a judecătorilor Danileț și Ghica. Norel Popescu este și membru interimar al CSM, fiind cel care a ocupat locul judecătorului Toni Neacșu după ce el a plecat din magistratură.
Inspecția Judiciară de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-l verifice pe judecătorul Norel Popescu, membru CSM și fost președinte al Tribunalului Mehedinți. Verificările inspecției vin după ce procurorii DNA au dezvăluit că magistratul îi oferea consultanță juridică lui Adrian Duicu, șeful Consiliului Județean Mehedinți acuzat că opera o rețea extinsă de corupție. În timp ce ANI îl acuza de conflict de interese, Duicu a primit consultanță juridică de la Norel Popescu, care era și președintele Tribunalui Mehedinți.
Potrivit procurorilor, Adrian Duicu căuta modalități prin care să scape de dosarul său de la ANI. Procurorii spun că acesta a cerut și opinia juridică a unui actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este vorba de Norel Popescu, președinte al Tribunalului Mehedinți în 2013, când sunt comise faptele lui Duicu.
În motivarea Curții de Apel București, judecătorul Matei George spune următoarele: „În timp ce dosarul său era pe rolul Curții de Apel Craiova, inculpatul Duicu a cerut o consultație juridică judecătorului Norel Popescu, președinte al Tribunalului Mehedinți la acea dată și actual membru CSM.
Norel Popescu a declarat că relațiile sale cu Adrian Duicu au fost profesionale.
Candidatura la CSM și oferta electorală
În oferta electorală a judecătorului Norel Popescu, un capitol generos se referă la salarizarea magistraților. Judecătorul susține că bugetul sistemului judiciar nu ar trebui să mai fie manageriat de politicieni, ci direct de sistem. În plus, militează pentru creșteri salariale pentru judecători și eliminarea discrepanțelor în ceea ce privește cuantumul sporurilor salariale.
În ultima declarație de avere Norel Popescu a declarat că deține două autovehiculle, un credit luat de la Primăria Drobeta Turnu Severin în valoare de 19.735 euro accesat în 2013 și scadent în 2038. Judecătorul a mai declarat și 37.000 euro și că câștigat 108.000 lei din venituri salariale.
Vezi aici CV-ul și proiectul de management
Dragoș Constantin Popoiag, președintele Tribunalului Dâmbovița candidează și el pentru funcția de membru CSM. A intrat în magistratură în 1994 și a activat ca procuror până în 1999. În perioada 2007 – 2009 a condus Judecătoria Târgoviște. Judecătorul vorbește în proiectul său de management despre independența magistratului. Judecătorul Dragoș Popoiag susține că o prevedere din lege care dă ministrului Justiției dreptul de a deschide acțiuni disciplinare asupra magistraților poate fi privită ca o imixtiune. „Criticabilă și privită ca factor de imixtiune a politicului în justiție consider a fi posibilitatea dată de lege ministrului Justiției (art. 44 alin 3 Legea nr 317/2004) de a fi titular al acțiunii disciplinare.
Apreciez că acordarea unor astfel de atribuții ministrului Justiției este de natură a afecta independența sistemului judiciar în ansamblu prin posibilitatea dată unui om politic de a interveni și a decide în legătură cu cerecetarea disciplinară a unui judecător. Se impune acordarea unei atenții sporite acestui aspect legislativ și punerii sale în practică, astfel încât să estompeze efectul practic al acestei prevederi legale prin echilibru și bună/credință. În acest sens, CSM care are rolul de instanță disciplinară, poate și apere judecătproo de eventuale abuzuri în aplicarea legii”.
Foto: Dragos Constantin Popoiag/ www.jurnaldedambovita.ro
Magistratul a mai scris în proiectul său că CSM trebuie să ia măsuri mai ferme în privința politicienilor care atacă magistrații. „Apreciez că în situația în care critica oamenilor politici la adresa soluțiilor instanțelor de judecată și persoana magistratului nu este limitată de respectul față de principiul separării puterilor în stat și al independenței Justiției dobândit prin tradiție, se impune intervenția prin elaborarea și aplicarea de norme legale în acest sens”, mai spune judecătorul
Judecătorul mai subliniază că CSM ar trebui să-și întărească rolul în privința avizelor pe care le emite. Magistratul a subliniat că avizele CSM sunt obligatorii și ele trebuie să fie respectate. În opinia sa atunci când o instituție nu respectă avizul CSM, consiliul trebuie să se adreseze Curții Constituționale.
Soția magistratului este judecătoare la Curtea Supremă. În ultima declarație de avere Dragoș Constantin Popoiag a declarat că deține cinci terenuri, două case de locuit și o casă de vacanță, datorii la bănci în valoare de aproape 30.000 euro. În 2012 menționa că a câștigat peste 87.000 lei.
Vezi aici CV-ul și proiectul de management
Natalia Roman este președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, una din asociațiile profesionale ale judecătorilor. Are 39 de ani și a intrat în magistratură în 2008 la Judecătoria Reghin. Din 2000 până în 2004 a fost judecător la Judecătoria Târgu-Mureș unde a judecat și cauze de corupție. Din 2004 este judecător la Tribunalul Comercial din Mureș.
Roman este cel mai vizibil dintre cei patru candidați având în vedere că îm momentele cheie a luat poziție în numele UNJR.
A contestat alegerea unui procuror la conducerea CSM
În ianuarie 2013 Natalia Roman a contestat alegerea procuroarei Oana Hăineală în fruntea CSM. Practic UNJR-ul condus de Natalia Roman a dat tonul scandalului legat de alegerea președintelui CSM în 2013. În calitate de președinte al UNJR a susținut că alegerea Oanei Hăineală a fost realizată într-o manieră netransparentă. Roman a contestat rezultatului votului în CSM dar fără câștig de cauză. Practic Natalia Roman a avut aceleași argumente ca și cele eprimate public de fostul ministru al Justiției, Mona Pivniceru.
A susținut eliminarea lui Dănileț și Ghica pe motiv de băsism
Natalia Roman a fost unul dintre magistrații care au susținut fervent revocarea judecătorilor Cristi Dănileț și Alina Ghica din cadrul CSM. Operațiunea de revocare a lui Dănileț și Ghica a fost inițiată după ce alegerea Oanei Hăineală nu a mai putut anulată. În motivele cererilor de revocare votate de instanțe Dănileț și Ghica erau acuzați că s-au implicat în lupte politice, dar fără date și probe clare. Deși nimeni nu a formulat public acuzația, cei doi erau acuzați de băsism și din acestă cauză s-a cerut revocarea lor. Acestă operațiune a fost susținută intens de UNJR.
A denunțat trocul politic pentru numirea procurorului general și a șefului DNA
Natalia Roman a denunțat și criticat alegerea șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT în baza unei înțelegeri poltice între Traian Băescu și Victor Ponta. „Astăzi, constatăm nu doar că s-a abandonat fără nicio justificare rezonabilă această procedură, ci și faptul că funcțiile cele mai înalte în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost negociate exclusiv pe criterii politice, aparența creată prin propunerile formulate fiind aceea a unei înțelegeri politice cu privire la numirea în funcții cheie din sistemul judiciar”, transmitea în aprilie 2013 UNJR-ul condus de Natalia Roman
UNJR-ul condus de Natalia Roman a criticat și modificările aduse la Codul Penal de Parlament în marțea neagră. „UNJR atrage atenția asupra caracterului extrem de grav al derapajului constituțional petrecut ieri atât prin prisma ignorării cu desăvârșire a instituției abilitate de legea supremă să analizeze în condițiile avizului consultativ oportunitatea adoptării unui proiectului de lege care vizează autoritatea judecătorească, respectiv CSM, cât și prin prisma conținutului proiectului adoptat și a consecințelor sale, total incompatibile cu mecanismul de funcționare a unui stat de drept”, a reacțoionat UNJR în decembrie anul trecut.
În ultima declarație de avere Natalia Roman spune că deține un apartament, două autorisme și că a câștigat ca judecător 74.000 lei.
CITEȘTE AICI CV-ul ȘI PROIECTUL DE CANDIDATURĂ
Danci Dorin este judecător la Tribunalul Maremureș. A intrat în magistratură în 1998. În 2011 a condus judecătoria Șomcuta Mare din Maramureș. În proiectul său electoral s-a axat pe neajunsurile sistemului judiciar. În opinia opinia judecătorului, în analizele sistemului judiciar se pune prea mult accent pe combaterea corupției din sistem și se vorbește prea puțin despre infrastructura judiciară. „După cum vă imaginați în afară de problema integrității și a rezistenței la corupție regăsită sub diverse forme lingvistice în toate documentele amintite, problemă pentru care analiza ar trebui să devină superfluă în condițiile consacrării legislative a așa numitelor principii de la Bangalore privind conduita și a unei activități eficiente a instituțiilor statului implicate în asigurarea lor, nu am regăsit o analiză axiomatică a problemelor adevărate și de fond ale sistemului și mici remedii substanțiale și temporal rezonabile”, precizează judecătorul Dorin Danci.
În plus judecătorul a anunțat că, în opinia sa, munca judecătorilor ar trebui normată. Magistratul a acuzat că judecătorii au foarte multe dosare, că în instanțe condițiile de muncă sunt grele, că infrastructura IT este depășită.
În declarația de avere spune că deține un teren, un autovehicul are o datorie la bancă de 10.000 euro și a câștigat ca judecător peste 70.000 lei.