Contestația Cameliei Voiculescu în cazul sechestrului, respinsă de Tribunalul București

Contestația la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, făcută de Camelia Rodica Voiculescu, a fost respinsă luni, ca neîntemeiată, de Tribunalul Capitalei, hotărârea putând fi contestată la Curtea de Apel București.

Decizia pe care o va lua Curtea de Apel București, în cazul unei eventuale contestații, va fi definitivă.

La termenul de luni al procesului, apărarea Cameliei Voiculescu a arătat în fața instanței că numele acesteia nu apare în decizia de condamnare a tatălui ei și că nu este firesc sau prevăzut de lege ca un terț să plătească pentru secundul condamnat.

După deliberări, instanța a respins acțiunea depusă de una dintre fiicele lui Dan Voiculescu.

Fiicele lui Dan Voiculescu, Corina și Camelia, au depus în 14 august, la Tribunalul București, două contestații la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, în care prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro.

Cealaltă contestație are termen de judecată în 29 august.

Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara că imobilul de pe Șoseaua București-Ploiești nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupție, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispozițiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul București.

Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru a lua la cunoștință că a fost pus sub sechestru sediul în care funcționează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru și că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanța a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestației la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

„Una din pozițiile noastre față de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate și individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil și trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenței acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, și nu antrenează alte consecințe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, și pe Sorin Pantiș, fost ministru, la șapte ani de închisoare.

În același dosar au fost condamnați fostul director al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost șef al Direcției Juridice din ADS, și Vlad Nicolae Săvulescu, fost șef al Direcției de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte șase ani de închisoare, și Flavius Adrian Pop, fost șef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin și Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene și Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanța dispunând confiscarea mai multor imobile apaținând inculpaților, printre care sediile posturilor de televiziune Antena și cel al grupului de firme Grivco.

Totodată, magistrații de la Curtea de Apel București au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Șoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

De asemenea, trebuie să i se confiște lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spațiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanța a dispus confiscarea bunurilor mobile și imobile și a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în țară sau în străinătate.

Instanța a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurența sumei de 15 milioane de lei, la BRD, și pâna la concurența sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acțiuni deținute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acțiuni deținute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia și Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spațiului Grivco către Romtelecom.

În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispozițiile instanței a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) și cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

Potrivit actelor din dosar, în ce privește confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile și imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăți comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în țară și străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

Conform dispozițiilor instanței, procurorul șef al DNA trebuie să identificare bunuri și conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiției, Biroul de recuperarea a creanțelor din statele membre UE, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerțului, Oficiul Național de Prevenire a Spălării Banilor.

Concret, procurorul șef al DNA trimite copia minutei deciziei instanței la procurorul șef al secției care a făcut rechizitoriul și îi cere să facă demersurile la instituțiile menționate în document să identifice bunurile și conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situația este trimisă procurorului șef al DNA, iar acesta informează instanța, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confiște special.

Aceeași procedură este urmată și în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Șoseaua București – Ploiești nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafață de 4.184 de metri pătrați și construcții de 3.140 de metri pătrați.

În acest caz, după ce procurorul șef al DNA trimite copia minutei deciziei instanței la procurorul șef al secției care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoștință deținătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situația este transmisă procurorului șef al DNA, iar acesta informează instanța că a aplicat sechestrul asigurător.

Procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcția a fost desemnată de instanță să identifice și să indisponibilizeze conturi și imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanțelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmația că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituție a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care și Dan Voiculescu.

Codruța Kovesi a subliniat că jurnaliștii de la Antena 3 nu au fost implicați în dosarul ICA și nu s-a dispus de către instanță, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceștia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.