Contestația lui Nelu Iordache la decizia arestării preventive, amânată de instanță în 14 decembrie

Curtea de Apel București a amânat, vineri, pentru 14 decembrie judecarea contestației lui Nelu Iordache la decizia arestării preventive în dosarul în care este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocați pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad.

Instanța trebuia să judece vineri recursul omului de afaceri Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade, la decizia de arestare preventivă pentru 29 de zile dispusă de Tribunalul București în 2 decembrie.

Nelu Iordache a cerut amânarea judecării cauzei pentru a-și putea angaja apărători, precizând că nu a mai continuat contractele cu avocații pe care i-a avut până la momentul reținerii sale de către procurorii DNA.

Instanța a admis cererea lui Nelu Iordache și a dispus amânarea judecării recursului pentru 14 decembrie, din lipsă de apărare.

Tribunalul București a decis, în 2 decembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a omului de afaceri Nelu Iordache, la propunerea procurorilor DNA care îl cercetează pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocați pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri și spălare de bani.

Decizia a fost contestată de patronul Romstrade la Curtea de Apel București, care va decide definitiv dacă Nelu Iordache rămân în continuare în arest sau va fi cercetat în libertate.

Tribunalul București arăta, în motivarea arestării preventive a lui Nelu Iordache, că acesta, odată lăsat liber, ar putea comite alte infracțiuni de genul celor pentru care este cercetat și că problema absorbției fondurilor europene și a fraudelor comise la folosirea lor este de maximă actualitate.

Instanța a mai notat în motivare că, în fața organelor de urmărire penală, Nelu Iordache „a avut inițial o atitudine sinceră, arătând că recunoaște în totalitate săvârșirea tuturor faptelor ce se rețin în sarcina sa, regretând comiterea acestora (…) și dorind chiar să dea informații care să ducă la identificarea altor persoane care au comis fapte de corupție”.

Ulterior, Iordache și-ar fi schimbat atitudinea, potrivit judecătorilor. Astfel, în fața instanței, „după formularea propunerii de arestare preventivă, inculpatul și-a modificat substanțial poziția, negând comiterea oricărei infracțiuni și încercând să ofere diverse explicații cu privire la activitățile ilicite de care era acuzat”, se arată în motivare.

Astfel, notează judecătorii, Iordache a susținut, referitor la acuzația că ar fi deturnat bani de la UE, că „strict suma primită ca avans nu reprezintă fonduri europene, ci doar contribuția de 15% a statului la român la realizarea autostrăzii Nădlac-Arad”.

Potrivit magistraților, faptul că suma primită drept avans de societatea inculpatului a fost avansată din bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) „nu schimbă cu nimic aceste împrejurări, nefiind niciunde specificat faptul că avansul ar reprezenta contribuția exclusivă a statului român, iar restul sumei contribuția exclusivă a Uniunii Europene”.

Mai mult, se arată în motivare, „dacă această ultimă apărare a inculpatului ar fi acceptată, situația sa juridică ar fi semnificativ înrăutățită, deoarece dacă suma primită ca avans ar fi aparținut bugetului de stat, fapta sa ar reprezenta o înșelăciune în convenții, (…) sancționată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani”.

Totodată, instanța a precizat că Nelu Iordache mai este cercetat pentru infracțiuni contra intereselor Uniunii Europene în alte două dosare penale, privind contractele de reabilitare a DN6 și DJ 151, iar în denunțul depus în fața organelor de urmărire penală omul de afaceri „a mărturisit săvârșirea unor fapte grave de corupție (pentru acestea din urmă existând însă o cauză de nepedepsire)”.

Procurorii anticorupție îl acuză pe Nelu Iordache de faptul că, în calitate de administrator al firmei SC Romstrade SRL, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 25 de milioane de lei, bani încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, lucrare finanțată în proporție de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Cea mai mare parte din suma destinată pentru construcția autostrăzii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosită pentru achitarea unor datorii ale societăților în care Nelu Iordache era direct interesat, plăți făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. Alți 9.861.000 de lei au fost retrași în numerar, „cu scopul declarat al achiziției de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive”, susțin procurorii anticorupție.

„O altă parte din bani, și anume 9.861.000 lei, au fost retrași în numerar cu scopul declarat al achiziției de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive. Inculpatul Iordache Nelu a falsificat personal șapte dintre aceste contracte. În ceea ce privește alte 20 de operațiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, Iordache Nelu i-a instigat pe unii angajați ai SC Romstrade SRL să falsifice documente justificative. Banii au fost folosiți fie pentru rambursarea de dobânzi și comisioane restante aferente unui contract de credit, fie au a fost cheltuiți cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni, precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție, a unui complex în comuna Adunații Copăceni. Toate aceste plăți nu au legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii”, a precizat DNA.

Procurorii au mai arătat că, pentru a ascunde proveniența acestor bani, Nelu Iordache i-ar fi trecut în facturi care atestau operațiuni fictive prin firmele administrate de complicii săi. Banii s-ar întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC Romstrade SRL, deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii.

În acest dosar, procurorii fac acte de urmărire penală și în cazul altor persoane, a precizat DNA.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a reziliat recent două contracte încheiate cu asocieri din care făcea parte Romstrade, pentru construirea primului tronson al autostrăzii Nadlac-Arad și pentru reabilitarea unui tronson al DN6, Alexandria-Craiova.

Totodată, CNADNR a transmis Romstrade înștiințările de reziliere pentru alte două contracte, de modernizare a DN5 București – Adunații Copăceni și de construcție a variantei de ocolire Caracal, printre motivele invocate numărându-se progresul redus al lucrărilor și nerespectarea termenelor asumate.