„Am dispus în această dimineață deplasarea inspectorilor de la Garda de Mediu București la Muzeul de Geologie, precum și a specialiștilor din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, pentru a verifica dacă nivelul radiațiilor este, așa cum s-a scris, peste nivelul normal. Specialiștii s-au deplasat acolo cu laboratorul mobil și cu echipamentele necesare pentru a verifica, pe loc, nivelul radiațiilor. Așadar, precizez că nu este reală informația conform căreia nu deținem echipamentele pentru măsurători de acest fel. De îndată ce se vor analiza datele colectate, vom ieși public și vom anunța ce s-a descopoerit”, a declarat pentru Mediafax Daniel Constantin, ministrul Mediului.
Controlul a fost dispus după ce site-ul tolo.ro a publicat o investigație din care rezultă că în Muzeul de Geologie mai multe încăperi cu fosile și roci ar fi contaminate, zece angajați ai muzeului fiind grav bolnavi. Potrivit investigației jurnalistice, ar exista un raport din 2016, care ar fi păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie și de către Ministerul Cercetării și Inovării, act care ar arăta că două zone din curtea muzeului emit radiații de 100 ori mai mari decât cea a zonei interzise de la Cernobîl.
CNCAN s-a autosesizat în cazul Muzeului Național de Geologie
În urma evaluării situației de către CNCAN și conducerea IGR, în subordinea căruia se află muzeul de geologie, va fi redactat un raport comun, care va fi făcut public. În momentul de față, muzeul nu este închis, dar este restricționat pentru public, iar angajații muzeului își efectuează programul normal de lucru.
Conform publicației online care a prezentat inițial cazul, raportul de sănătate publică care anunța radiații mult mai mari decât dozele admise conținea o eroare de redactare care a dus la comparații exagerate. Dar radiațiile mult mărite există și au fost ținute secrete.
Experți ai Gărzii Naționale de Mediu și ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului s-au deplasat marți dimineață cu laboratorul mobil, în zona Piața Victoriei – Muzeul Național de Geologie, din București, pentru efectuarea unor măsurători ca urmare a apariției în presă a informațiilor privind nivelul ridicat de radiații din acea zonă.
„Determinările efectuate au acoperit toate laturile Muzeului Național de Geologie, vizând impactul asupra pietonilor și mediului. În acest sens, s-au efectuat atât determinări la sol, la 1 m de sol, la zona de contact cu rocile expuse atât în fața muzeului, cât și în curtea interioară. Din analiza valorilor determinate de specialiștii ANPM, Laboratorul Național de Referință Radioactivitate, rezultă că acestea se încadrează în limita de variație a fondului natural de radiații, valori determinate orar, la nivelul întregii țări, prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului, conform OM nr. 1978/2010”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului.
„Menționăm faptul că specialiștii ANPM au efectuat determinări și în afara traseului parcurs de vizitatori, în zona curții interioare în care este amplasat beciul, valorile obținute la gura chepengului fiind cele ale fondului natural, precum și în zona în care sunt depozitate osemintele de mamut, unde, la distanțe cuprinse între 1÷1,5m, valorile determinate se situează în fondul natural”, mai arată Ministerul Mediului.
„Având în vedere cele prezentate anterior, rezultă că pe amplasamentul Muzeului Național de Geologie din București, în cele 71 de puncte verificate, nu se înregistrează valori ale debitului dozei gama care să afecteze sănătatea populației și a mediului”, potrivit sursei citate.
Totodată, Institutul Geologic al României precizează că în colecțiile Muzeului Național de Geologie există o serie de minerale care conțin în mod natural uraniu și toriu și unele fosile care au fost expuse unui mediu radioactiv în timpul fosilizării. Primul astfel de eșantion există în colecția muzeului din 1906. Asemenea eșantioane există în toate colecțiile și muzeele din lume, multe dintre acestea având valori de patrimoniu național. Există o evidență strictă a fosilelor și mineralelor care depășesc valorile de fond natural de radiații.
„În circuitul principal de vizitare pentru public nu există eșantioane a căror valoare de fond, măsurată în aer, să depășească valoarea medie a fondului natural de radiații stabilită la scară globală (2,44 mSv/an, potrivit UNSCEAR). (…).Eșantioanele care prezintă excepții de la valorile fondului natural de radiații sunt depozitate în condiții speciale, publicul neavând acces la spațiile de depozitare. Acestea se manipulează de către specialiști cu utilizarea de echipament de protecție adecvat și de către personalul științific autorizat. Subliniem faptul că simpla deplasare la distanțe de 2m de cel mai radioactiv eșantion din colecțiile Muzeului Național de Geologie (neexpus) nu pune în pericol în niciun fel sănătatea oamenilor”, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Geologic al României.