Copos, la Curtea de Apel: Faptul că am fost trimis în judecată reprezintă o eroare în rechizitoriu

Fostul acționar majoritar rapidist George Copos a declarat, miercuri, în fața instanței, că procurorii au comis o eroare în rechizitoriu, acuzându-l de evaziune fiscală și înșelăciune, deoarece el nu a semnat niciun document în cazul transferurilor jucătorilor Cristi Dulca și Florin Bratu.

„Nu mă consider vinovat pentru nicio faptă care mi se impută. Eu consider că este o omisiune a Parchetului, o eroare în rechizitoriu faptul că eu am fost trimis în judecată în cazul transferului lui Dulca. În trimestrul întâi al anului 1999, UFC Rapid avea pierderi de 4 miliarde de lei vechi și pe tot anul de 14,5 miliarde de lei vechi. Prin asta vreau să arăt că nu puteam eu să fac evaziune fiscală ca membru al UFC Rapid, având în vedere pierderile clubului. De altfel, UFC Rapid a fost înființată ca asociație-fundație și la nivelul anului 1999 în cazul acestor asociații nu se plătea impozit pe profit. Eu nu am făcut parte niciodată din Consiliul Director al UFC Rapid și niciodată nu am avut drept de semnătură și nu am semnat niciun document în ceea ce pirvește transferul lui Dulca”, a spus Copos, miercuri, în fața instanței Curții de Apel București.

Referitor la transferul lui Cristian Dulca de la Rapid la Pohang Steelers, Copos a precizat că giuleștenii au primit 450.000 de dolari, bani ce au fost înregistrați în contabilitatea clubului, restul până la 600.000 de dolari fiind comisionul impresarilor.

„În legătură cu transferul lui Cristian Dulca de la Rapid la Pohang Steelers, menționez că a existat un contract de mandat semnat din partea UFC Rapid de președintele Dinu Gheorghe și Cauc Viorel prin care au fost mandatați impresarii Sică Pușcoci și Kim Jong Ho pentru a face toate diligențele în ceea ce privește transferul lui Dulca. În acest contract de mandat era prevăzută suma de transfer de 450.000 de USD, iar impresarilor urma să le revină o cotă de maxim 30 la sută din această sumă. La 30 decembrie 1998, Pușcoci a semnat la Seul contractul de transfer cu Pohang pentru suma de 600.000 de USD din care 450.000 au revenit UFC Rapid și 150.000 au fost plătiți direct de clubul sud-coreean în contul lui Sică Pușcoci. Nu cunosc de ce pe contractul de transfer e trecută suma de 600.000, dar menționez că domnul Sică Pușcoci a declarat în fața instanței că i-a transmis lui Kim Jong Ho 145.000 de dolari, iar suma de 5.000 de dolari și-a însușit-o. UFC Rapid a încasat în 13.01.1999 suma de 119.986 de dolari din partea clubului coreean și la 1.02.1999, 320.986 de dolari. Ambele sume au fost folosite în activitatea curentă a clubului, fiind transformate în lei, se regăsesc în balanța contabilă și sintetică a clubului în lunile ianuarie și februarie, fiind folosite pentru cheltuielile curente ale UFC Rapid”, a spus Copos.

El a precizat că suma trecută pe contract a declanșat și un litigiu cu fostul club al lui Dulca, CFR Cluj, care a cerut să-i fie calculată din cei 600.000 de dolari cota parte ce-i revenea din această tranzacție: „CFR Cluj a solicitat o cotă parte și pentru cei 150.000 de dolari. Am aflat de un litigiu între CFR Cluj și UFC Rapid prin anul 2000. CFR Cluj dorea ca UFC Rapid să plătească și cotă parte din cei 150.000 USD, bani care au revenit impresarilor Sică Pușcoci și Kim Jong Ho”.

Despre transferul lui Florin Bratu la Galatasaray, Copos a declarat că suma tranzacției a fost recuperată cu ajutorul impresarilor Ioan Becali și Gheorghe Popescu, care aveau o relație bună cu oficialii grupării turce. „La 1 septembrie 2003 s-a semnat un contract între AFC Rapid și Galatasaray pentru suma de 1,75 milioane USD. Conform contractului această sumă trebuia plătită în rate anuale de 100.000 USD, la 10 septembrie 2003, 850.000 la 15 ianuarie 2004 și 800.000 la 30 august 2004. Însă, începând cu anul 2004 clubul Galatasaray a început să aibă mari probleme financiare, iar clubul Rapid nu a încasat decât 100.000 la 12 septembrie 2003 și după mari eforturi 350.000 în 2 iulie 2004 și 200.000 în 25 iulie 2005. Problemele financiare ale clubului Galatasaray au avut drept consecință semnarea unui amendament de către președintele clubului și rescandențarea datoriilor către AFC Rapid. De altfel, conducerea executivă a AFC Rapid, pentru că nu primea banii a trimis șase adrese la FIFA, prin intermediul FRF. Având în vedere că nu s-a reușit obținerea întregii sume de la Galatasaray, conducerea executivă a AFC Rapid a reușit să obțină două sume prin intermediul a două contracte de împrumut, din partea domnului Gheorghe Popescu 600.000 de dolari și din partea lui Ioan Becali, 500.000 de dolari, două persoane care se aflau în relații bune cu Galatasaray. La fel ca UFC Rapid, și AFC Rapid era o asociație-fundație și dacă ar fi folosit 80 la sută din sumele primite în activitatea pe care o presta, nu plătea impozit pe profit. Menționez că nici la AFC Rapid nu am semnat niciun document. De asemenea, precizez că întreaga sumă de 1,73 milioane de dolari se află și în expertiza efectuată de Garda Financiară”, a afirmat Copos.

La termenul de miercuri din Dosarul Transferurilor au fost audiați prin videoconferință fostul președinte al clubului Deportivo Alaves, Gonzalo Anton San Juan, și olandezul Johan Versluis, directorul firmei Phoenix BV. Totodată, au fost audiați fostul acționar al FC Rapid, Gheorghe Copos, și fostul acționar al FC Dinamo, Gheorghe Nețoiu, prezenți în sală.

Instanța Curții de Apel București a stabilit un nou termen în dosarul transferurilor de jucători, în care sunt inculpați opt oameni de fotbal, pentru data de 29 ianuarie, ora 11.00.

Completul de judecată a solicitat avocaților să comunice inculpaților Mihai Stoica, absent din cauza faptului că se află cu Steaua în cantonamentul din Spania, și Jean Pădureanu, absent din motive medicale, să se prezinte la termenul din 29 ianuarie pentru a putea fi audiați.

La 20 mai, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel București, instanță care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei și opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecați pentru înșelăciune.

Instanța supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan și Victor Becali, Jean Pădureanu și Gheorghe Nețoiu și a desființat „în totalitate” decizia prin care aceștia au fost condamnați de Curtea de Apel București în 12 noiembrie 2012.

Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel București a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzați și a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitați.

Tribunalul București i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toți cei opt inculpați din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan și Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Nețoiu și Gheorghe Popescu.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Curtea de Apel București, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între și opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.

Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali și Cristi Borcea au primit câte șapte ani de închisoare cu executare, George Copos – cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica – patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu și Gigi Nețoiu – câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Sentința a fost atacată cu recurs la instanța supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel București.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu și Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la FC Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 și Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.