„Fiind ziua precizărilor, aș mai vrea să adaug una de natură politică. Cred că este important pentru miile de colege și colegi, prieteni cu care am împărțit ani de muncă, cu care am lucrat din 1991 și până în 2014, să spun că sunt în continuare Membru PSD. Am fost aleasă deputat și senator pe listele PSD. În 2014, am condus lista la alegerile europarlamentare, alegeri în care partidul a câștigat 16 mandate din cele 32 care revin României”, declară Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.
Ea face o trecere în revistă a modului în care a fost nominalizată în funcția de comisar european de către Guvernul PSD, în anul 2014, precizând că atunci a renunțat la funcția de vicepreședinte al partidului.
„În noiembrie 2014, am fost propusă Comisar European pentru Politică Regională de către Guvernul PSD, printr-o scrisoare transmisă de prim-ministru al Guvernului României, dl Victor Ponta, către președintele Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker. După audierea mea de către Parlamentul României și Parlamentul European, am transmis conducerii de la acea vreme a partidului o scrisoare prin care mulțumeam tuturor membrilor din județe pentru faptul că mă aleseseră, la Congres, vicepreședinte al partidului, anunțând că am decis să rămân simplu membru de partid și să mă auto-suspend din funcția de vicepreședinte al partidului pe perioada în care voi ocupa funcția de comisar european, urmând ca apoi să îmi onorez obligațiile câștigate, prin vot, la Congres”, a explicat Crețu.
Comisarul european a adăugat că „am crescut în acest partid, sunt atașată valorilor social-democrate europene, dar ca și Comisar European îmi doresc să lucrez cu toate Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, ceea ce am și făcut în cei patru ani de mandat”.
Aceasta spune că intervențiile mai frecvente în ultimul timp legate de necesitatea accelerării implementării proiectelor de infrastructură din fonduri UE au fost făcute în contextul în care mandatul de comisar european este pe final. Crețu se arată șocată de faptul că afirmațiile ei legate de acest subiect au fost „exagerat de politizate”.
„E adevărat, faptul că a mai rămas puțin până la încheierea mandatului de comisar pentru politică regională, ca și a exercițiului financiar 2014-2020, toate acestea m-au determinat să intervin mai des în ultima perioadă, să discut mai des cu prim-miniștrii, miniștrii, să vorbesc public despre necesitatea accelerării implementării proiectelor, în special în domeniul infrastructurii de transport și sănătate, astfel încât România să își consume întreaga alocație care îi revine de la Bugetul Uniunii Europene. Sunt șocată că aceste intervenții în favoarea dezvoltării României au fost exagerat de politizate. (…) Rămân în continuare la dispoziția autorităților pentru a găsi soluții și a contribui împreună la dezvoltarea României și îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor”, a explicat comisarul european pentru politică regională.
Crețu răspunde „jignirilor” și „injuriilor” la adresa sa, potrivit cărora ar fi „vândută intereselor străinilor”.
P.S. Jignirile pornite ca la un semnal la adresa mea și mai ales atacurile la adresa Uniunii Europene, injuriile prin care sunt acuzată că sunt vândută intereselor străine, în condițiile în care toți știu câte eforturi am făcut preluând pe fonduri europene toate creditele României pe care le avea de plătit către Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Dezvoltare, salariile funcționarilor din România care lucrează pe fonduri europene, văzând zeci de proiecte care nu s-au terminat la timp și pentru care statul pierdea aproximativ 3 miliarde de euro, sincer, toate acestea mă lasă fără cuvinte”, a completat Corina Crețu.
Aceasta mai spune că ar fi înțeles să fie catalogată drept trădătoare de țară și partid dacă ar fi fost depuse la CE multe proiecte care nu evoluau.
„Aș fi înțeles să fiu considerată trădătoare de partid și de țară, dacă am fi avut depuse la Comisia Europeană zeci de proiecte care tergiversau sau pe care le-am fi uitat perioade lungi prin sertare. Repet, din păcate nu mai avem în analiză proiecte majore depuse la Comisie în afara Magistralei de Metro M6, proiect în legătură cu care încă aștept un răspuns la o scrisoare adresată către Directorul General al DG Regio, Dl Marc Lemaitre, Ministrului Transporturilor, fără de care regulamentele nu îmi permit să adopt o decizie”, a declarat Crețu.
Ea afirmă că nu este depus niciun alt proiect major la Comisia Europeană, referindu-se nu doar la spitalele regionale, ci și la proiecte care prevăd construirea de autostrăzi, inclusiv a Centurii Bucureștiului.
„Nici un alt proiect major nu e depus la Comisia Europeană, în condițiile în care România a depășit cu mult datele la care singură s-a angajat că le va depune, nu numai pentru spitalele regionale, dar și pentru autostrăzile Pitești-Sibiu, Târgu Mureș-Iași, Craiova-Pitești, podul de la Brăila, Metroul Pipera-Berceni, Centura Bucureștiului, etc. E trist că reușim în alte state să dezvoltăm și să deblocăm proiecte, iar de la București primesc doar acuzații și insulte. Nu numai eu, dar și serviciile Comisiei Europene sau ale celorlalte instituții europene”, a explicat Corina Crețu.
În încheierea postări, Crețu spune că, în ciuda Brexit-ului, a depus eforturi ca în intervalul 2021-2027 România să primească mai mulți bani pentru investiții, din bugetul UE.
„Pentru perioada 2021-2027, viitorul Buget European, m-am zbătut pentru mai mulți bani pentru România, astfel încât aceasta să beneficieze de încă 8 miliarde față de actuala perioada de programare pentru investiții în interesul cetățenilor români. Când reușești, în ciuda plecării celui de-al doilea mare contributor la bugetul UE, Marea Britanie, să obții o creștere cu 10% a fondurilor europene pentru țara ta, ești, cu siguranță, în slujba unor interese străine, nu-i așa? Vă las pe dumneavoastră să apreciați munca și loialitatea mea față de România și Uniunea Europeană. Încă o dată, vă doresc tuturor numai bine, multă sănătate, zile frumoase!”, a conchis comisarul european pentru politică regională.
Declarațiile Corinei Crețu vin în contextul în care au existat mai multe reacții și critici din PSD, precum și din partea Guvernului, respectiv a lui Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă. Acesta a spus că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condițiile în care, potrivit BEI, studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale ar valora 120 milioane de euro.
Foto: Captură