Corlățean: Prezența în România a unor organizații precum Garda Maghiară nu trebuie acceptată

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, afirmă că prezența în România a unor organizații precum Garda Maghiară sau Garda Secuiască nu trebuie acceptată, iar instituțiile statului care au competențe în acest domeniu ar trebui să își facă datoria, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ministrul de Externe a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, că instituțiile statului au la dispoziție o ordonanță din 2002 în baza căreia pot fi sancționate partidele și mișcările extremiste cu caracter fascist și că există și interdicții care se pot aplica în România persoanelor care promovează extremismul.

„Am spus foarte clar care este baza legislativă pentru o evaluare judiciară a ceea ce s-a întâmplat (referire la declarațiile președintelui Jobbik, Vona Gabor – n.r.), care este o ordonanță din 2002, care sancționează partidele, mișcările extremiste cu caracter fascist, toate contribuțiile la acest gen și există și interdicții care pot fi aplicate și persoanelor și organizațiilor și activităților. Pentru că prezența unor activități, organizații de gen Garda Maghiară, Garda Secuiască pe teritoriul României este o chestiune care nu este acceptată nici în Ungaria și nu trebuie acceptată nici în România, iar instituțiile statului care au competențe în acest domeniu, în opinia ministrului de Externe, ar trebui să-și facă datoria”, a declarat Corlățean.

El a afirmat că România este un model în Europa în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților, așa cum puține state o fac.

„România, astăzi – și nu este o afirmație retorică -, a stabilit un standard pe care puține state europene îl au. Legislativ, instituțional, bugetar, drepturile de prezervare a persoanelor aparținând minorităților naționale din România sunt protejate la standarde superioare standardului european”, a spus Corlățean.

În opinia sa, o responsabilitate în acest sens revine UDMR care, chiar dacă o face în discursuri mai moderate, promovează autonomia pe criterii etnice.

„Este interesul nostru să putem face pentru toți cetățenii români, să facem ceea ce avem de făcut în Harghita și Covasna, dar în același timp este o responsabilitate a partidului cu cea mai mare reprezentativitate, legitimitate, a comunității maghiare din România, este o chestiune care revine și UDMR. Și UDMR, la un moment dat, în opinia mea, va trebui să aibă o reflecție internă să vadă dacă merită să continue această politică pe care o promovează – mult mai moderat, e adevărat, decât alții – și care conține și aceste elemente de autonomie. Aceasta este direcția României și a cetățenilor români în anii care urmează sau vorbim de necesitatea unei mai bune integrări și atunci și UDMR poate va reflecta mai serios dacă merită să rămână în această paradigmă sau să țină cont de realitățile europene ale României de astăzi”, a spus Titus Corlățean.

El a afirmat că trebuie făcută o distincție clară între minoritatea maghiară în ansamblu și vocile unor lideri politici maghiari „extremiști”, atât din România, cât și din Ungaria.

Corlățean a fost întrebat cum comentează solicitarea europarlamentarului Laszlo Tokes privind un „protectorat” al Ungariei asupra Transilvaniei.

„Făcând această distincție, să spunem foarte clar că aceste aberații cu așa-zise protectorate – și am spus în timpul întâlnirii – că ideile astea cu protectorate, cu tot felul de alte lucruri Europa le-a mai auzit în perioada de ascensiune a nazismului. Nu există motivații nici pentru așa-numita autonomie pe criterii etnice, nici pentru aberațiile legate de protectorate. Ceea ce este și mai grav este că aceste voci înfierbântate, la un număr de ani de la aderarea României și a statelor central-europene la UE, aduc din nou în discuție teze revizioniste. Și lucrurile astea trebuie spuse foarte clar, nu cu o retorică așa-zis isterică, cum spun vecinii de la Budapesta, ci foarte clar, afirmate răspicat, pentru că Europa democratică respinge astfel de teze, respinge aceste tentații”, a conchis Titus Corlățean.

La lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului este prezent și ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, care participă la o dezbatere pe tema „Afirmarea culturii și identității românești în medii multietnice și pluriconfesionale” și va răspunde întrebărilor reprezentanților comunităților românești din afara frontierelor țării.