CORNUL ȘI LAPTELE. De ce riscă Guvernul să rămână fără bani de lapte de la Uniunea Europeană

În prezent, peste 2 milioane de elevi din clasele preșcolare- clasa a VIII-a primesc zilnic un corn și 200 ml de lapte în cadrul programului Cornul și Laptele. Costul unei porții de corn și lapte ajunge la 1,17 lei+TVA, ceea ce înseamnă că un corn costă 0,34 lei+TVA, iar o porție de lapte ajunge la 0,77 lei+TVA. În total, pe lângă banii luați de la Uniunea Europeană pentru lapte, Guvernul alocă anual 435 de milioane de lei pentru programul „Cornul și laptele”.

„Valoarea porției de lapte și corn de 1,17 lei+TVA nu a mai fost actualizată din 2008, deși prețul de achiziție a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători și a afectat calitatea produselor oferite în program”, se arată în raportul privind Cornul și laptele.

Aceasta este cauza pentru care mulți dintre elevii care primesc laptele și cornul nu sunt mulțumiți de calitatea produselor pe care le primesc. Cercetarea arată că programul este mai bine primit în școlile din mediul rural și în zonele urbane dezavantajate. „Impactul programului asupra copiilor din familii sărace este cu atât mai important cu cât le asigură o parte din necesarul nutrițional (aport de calciu-lapte și aport caloric -cornul), contribuind la alimentația lor zilnică”, mai arată cercetarea.

ACTUALITATE Jandarmeria respinge acuzațiile Europol privind folosirea forței excesive la MITINGUL anti-TRENULEȚ de luni

16:40

ACTUALITATE Sebastian Burduja, urări în VERSURI: Soarele să strălucească, prosumatorii să-l iubească/ Să avem gaze cât cuprinde, asta doar de noi depinde

16:28

Pentru că toți elevii din ciclurile primar și gimnazial primesc cornul și laptele, programul nu poate fi catalogat drept un program social, așa cum a fost încadrat în 20012 atunci când a fost lansat: .„Programele cu caracter social trebuie țintite pe comunități defavorizate și adresate categoriilor sociale aflate în nevoie. Nu putem spune că toți copiii cu vârsta între 3 și 14 ani reprezintă o categorie defavorizată și nici nu-i putem trata pe toți acești copii ca pe o categorie defavorizată”, relevă cercetarea.

„Sunt  necesare redefinirea și alinierea obiectivelor programului național cu cele ale politicii europene „Laptele în școli” pornind de la desemnarea unei autorități de coordonare și de elaborarea unei strategii naționale pentru această politică public. Există o lipsă de viziune în politica publică națională cu privire la obiectivul programului „Laptele în școli”, iar în absența unei analize obiective și a unei strategii, impactul în rândul beneficiarilor este evident diminuat. Până în prezent, această absență a contribuit la percepția că programul este o intervenție ineficientă, costisitoare și care generează risipă,  deși acesta se adresează unor nevoi reale”, a explicat Ciprian Ciucu, coordonatorul proiectului, care spune că elevii și profesorii ar trebui informați asupra beneficiilor asupra sănătății a consumului de lapte. 

Cu toate acestea, România decontează anual de la Uniunea Europeană peste 8 milioane de euro pentru acest program, una dintre cele mai mari sume luate de vreo țară din Uniunea Europeană.  Însă, programul din România nu este corelat cu politicile europene pentru acest program. În timp ce UE vede programul ca pe unul pentru sănătatea elevilor și bunăstarea viitorilor cetățeni, în România acesta e văzut ca un  program social.

Același raport citat relevă că, din punct de vedere al sănătății, programul Cornul și laptele răspunde nevoilor nutriționale de bază ale copiilor. „Produsele contribuie la necesarul nutritiv zilnic al copiilor și au impact asupra sănătății acestora. Programul are o eficacitate mai crescută în special în mediul rural și în mediile urbane și periurbane dezavantajate. Obiectivul de prevenție a obezității este unul major, având în vedere că în România un sfert dintre copiii de 8 ani studiați sunt supraponderali și obezi”, se arată în raport.

Pentru a eficientiza programul, Guvernul trebuie să desemneze o autoritate care să mionitorizeze și să eficientizeze programul, relevă cercetarea. Dacă la început programul era în competența Ministerului Educației, în prezent programul este implementat de mai multe instituții centrale, județene si locale.

Cine se ocupă de programul cornul și laptele

Din punct de vedere economic, programul național „Cornul și laptele” este una dintre cele mai importante măsuri de sprijin economic pentru producătorii de lapte din România. Zilnic, școlile primesc peste 400 de tone de lapte, ceea ce înseamnă 1/6 din producția națională de lapte.

Tocmai de accea, arată cercetătorii, anul 2015 este crucial pentru definirea strategiei europene în privința schemelor de distribuție a laptelui și fructelor în școli.

„Acesta este și anul în care fiecare Stat Membru trebuie să prezinte CE o strategie națională cu privire la cele două scheme. În lipsa unei strategii naționale pentru implementarea programului european „Laptele în școli”, începând cu anul școlar 2015/2016, România riscă să își piardă dreptul de a solicita decontarea sumelor din programul”, conchide raportul privind cornul și laptele în școli.

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii arată că nu există niciun pericol ca România să piardă banii de la Uniunea Europeană. În plus, instituția are în plan să diversifice produsele primite de elevi. „În zona de lactate ne gândim să diversificăm – iaurt, sana, inclusiv iaurt cu fructe. Dar România nu poate da mai mulți bani decât decontează Uniunea Europeană, toate statele strebuie să respecte acel regulament. În prezent, lucrăm cu ministerul Sănătății să ne spună  care sunt valorile nutriționale optime pentru a putea asigura calitatea”, a spus George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, responsabil pentru produsele lactate din programul Cornul și laptele.

Un reportaj difuzat duminică la emisiunea „România, te iubesc” de la ProTV arată că în aproape toate școlile calitatea cornului primit de elevi lasă de dorit, iar copiii primesc de fapt pâine de slabă calitate. Din această cauză, se arată în documentarul difuzat de Protv, cornurile și cutiile cu lapte ajung la tomberoanele din curtea școlilor.

În schimb, un studiu realizat de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) în 2013 arată că 96% dintre consumă produsele lactate primite prin program, școala fiind principalul loc în care copiii le consumă. Același studiu relevă că cei mici au declarat că le plac produsele primite prin program (81%).

Cu toate acestea, în unele dintre județe programul a fost oprit momentan pentru neregulile găsite. Cel mai recent caz este în județul Giurgiu, unde Consiliul Concurenției investighează modul în care a fost organizată licitația de atribuire a contractului în cadrul programului „Cornul și Laptele”, derulat de Consiliul Județean Giurgiu, în cursul anului 2010.  Inspectorii  verifică o eventuală trucare a unor licitații pentru atribuirea contractelor de „furnizare produse lactate pentru elevi și preșcolari”.

Programul a fost inițiat prin Ordonanța de Urgență Nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I – VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de patru ore. În prezent, copiii primesc zilnic o porție de lapte (200 de ml de lapte UHT/pasteurizat sau o porție de iaurt, sana sau kefir) și un produs de panificație. Valoarea alocată acestei porții este de maxim 1,17 lei, sumă stabilită în anul 2008.

România este printre țările care primesc cei mai mulți bani pentru programul „Laptele în școli”