CORONAVIRUS. Afacerist, despre interesul premierului față de Covid-19: „Este vorba despre oameni. În rest, cu porcii, nu ne interesează”

Premierii ultimilor doi ani ar fi trebuit să-și exercite autoritatea și în momentele de criză generate de pesta porcină africană (PPA), nu numai în cazul gestionării efectelor coronavirusului (Covid-19), a declarat Sorin Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest și vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), marți, 10 martie 2020, cu ocazia unei întâlniri pe care autoritățile și reprezentanții fermelor comerciale au avut-o cu presa.

Producătorul de carne de porc a mai spus că dacă planurile de contingență nu sunt impuse de la nivel decizional, zona executivă nu întreprinde nimic în reperarea și eradicarea cauzelor, lucru văzut și în anii dificili pentru crescătorii de porci (2017-2019), în care pesta porcină africană (PPA) a făcut ravagii la noi în țară.

„Toată lumea a așteptat să-l vadă pe domnul prim-ministru să iasă cu o știre (n.r. – despre coronavirus, Covid-19). De unde? De la Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). De câte astfel de ședințe s-a auzit, legate de subiect (n.r. – pestă porcină africană, PPA)? Există Centrul Național de Combatere a Bolilor (CNCB). Este parte a CNSSU”.

„Este pentru prima dată când primul-ministru care coordonează acest CNSSU, comitet care, în mod normal, este condus de ministrul de Interne, se întâmplă treaba asta. Este vorba de oameni. În rest, cu porcii nu ne interesează. Autoritatea de sus, nefiind exercitată, nu se exercită la niciun nivel. La coronavirus se spune că afectează grav activitatea socio-economică. Asta se întâmplă, de fapt, și cu pesta porcină africană în România”, a punctat oficialul APCPR.

În condițiile unui haos legislativ generat de Ordinul 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, în opinia lui Lupașcu, unii crescători de porci pentru autoconsum (cel puțin în teorie) preferă să eludeze legea. Astfel, aceștia se arată vădit împotriva proiectului de ordin pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, aflat încă în dezbatere publică.

„Oamenii se gândesc că dacă haiducii o duc mai bine, sunt proștii proștilor dacă respectă legea, așa am ajuns. Nu s-au identificat nici măcar 10%, ca transporturi ilegale de animale vii, față de numărul de focare (multe animale). Asta trebuia făcut de MAI, CNSSU și CNCB, prin prefecți, măsuri locale, aceștia având la dispoziția lor, parte a mecanismului de reacție, Poliția de ordine publică, Poliția Rutieră, Poliția de Frontieră, DSVSA-urile, DAJ-urile. Nu s-a făcut nimic”.

„Interesul a fost să ținem batista pe țambal, ca țăranii să nu iasă cu furcile și să ne dea foc. Au fost și despăgubiți și ne-a deranjat nimeni în alegeri, cu acest subiect delicat”, a precizat Lupașcu, fermier care, doar în 2018, a trebuit să ucidă nu mai puțin de 140.000 de porci din cauza PPA.

„Să le spunem că trebuie să schimbe galoșii după ce ies din mizeria de la porc… ”, Mănăstireanu, fost președinte ANSVSA

În contextul discuțiilor din ce în ce mai aprinse cu privire la proiectul de ordin comun (ANSVSA și MADR) pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, fostul președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu, a explicat necesitatea intrării în vigoare a acestuia.

Mănăstireanu a descris într-un mod plastic cum nu se respectă într-unele dintre gospodăriile populației (GP) minimele norme de biosecuritate în ceea ce privește creșterea porcului: „Mie mi-e jenă să vă spun, dar să ajungem în anul 2021, să le spunem că trebuie să schimbe galoșii după ce ies din mizeria de la porc… Este periculos pentru sănătatea lor și a copiilor pe care îi cresc în bătătură, nu numai pentru sănătatea întregii comunității de animale. Nu se aplică regulile minime de igienă generală, ca să nu mai vorbim de biosecuritate”.

Și Lupașcu a vorbit la fel de plastic atunci când a venit vorba despre respectarea unor minime norme de igienă, de bun simț, în ceea ce privește evitarea răspândirii PPA.

„«Bietul țăran» poate intra la porcii lui cu costumul lui de ginere, de acum 25 de ani, pentru că este mult prea uzat, dar să nu iasă cu el acolo. Asta înseamnă echipament. «Bietul țăran» trebuie să intre cu o pereche de galoși pe care să-i lase acolo, să nu mai iasă cu ei, să-i folosească la alte activități. Nu a cerut nimeni ventilație, control temperatură etc. Nu am legat treaba asta de bunăstare”, a adăugat Sorin Lupașcu.

Vladimir Mănăstireanu a mai explicat de ce se insită atât de mult cu acest proiect de ordin și a evidențiat în context nivelul de neîncredere al Comisiei Europene (CE), cât și al statelor membre, în capacitatea României de a reduce extinderea PPA la noi în țară, tocmai din cauza inexistenței în gospodăriile populației a acestor norme de biosecuritate.

„Nimeni nu spune, cum probabil greșit s-a înțeles, că APCPR și tot ceea ce înseamnă industrie mare producătoare de carne de porc din România este împotriva tradiționalului, la noi în țară. Sub nicio formă! Trebuie însă să se înțeleagă că acest tradițional trebuie să respecte anumite reguli care sunt obligatorii și care există în orice stat care mai are această tradiție, și aici mă refer la Bulgaria, la Polonia, Ungaria pe alocuri, Letonia. 75% din porcii crescuți în GP-uri se află în România”, a mărturisit fostul oficial ANSVSA.

Un alt subiect intens dezbătut de micii crescători de porci de la noi din țară este și cel al temerii că noul ordin comun ar duce la interzicerea reproducției suine în GP-uri, tocmai datorită faptului că se vrea limitarea comerțului ilegal cu animale.

Mănăstireanu a precizat în acest context că se dorește interzicerea comerțului doar prin intermediarii (samsari) care mișcă animale bolnave, neînregistrate, cât și comerțul online cu animale, nereglementat.

„Sunt niște zone care scapă reglementării. Ele au fost aduse la cunoștința autorităților în mai multe rânduri, inclusiv la întâlnirile care au fost cu industria, la nivelul Ministerului Agriculturii. Dacă este să ne uităm pe tot ceea ce înseamnă site de comercializare online a marfurilor în România, vom găsi porci de vânzare, la greu. Cine îi reglementează? Cine îi controlează? Cine se uită dacă acei porci sunt sănătoși din punct de vedere clinic? Absolut nimeni”, a mai menționat Vladimir Mănăstireanu, consultant în cadrul Public Affairs Solutions.

De asemenea, el a mai vorbit și de identificarea porcilor din gospodăria populației și de înregistrarea lor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA). În viziunea sa, așa cum oamenii sunt identificați prin cărțile de identitate, așa și suinele să fie identificate prin crotalii.

În plus, Mănăstireanu consideră de ajuns cinci capete porcine per GP, pentru autoconsum.

„Se mai cere un lucru care obligatoriu prin lege, și anume ca toți porcii din gospodărie să fie identificați. Cum toată populația România are buletin, așa și porcii trebuie să fie identificați, tocmai ca să se știe când au intrat în gospodărie, care este statusul lor de sănătate, când sunt sacrificați pentru consumul propriu”.

„Cinci porci este numărul maxim care există în GP-uri în tot ceea ce înseamnă țări din UE pe care le-am enumerat mai devreme. Cinci porci este, din punctul nostru de vedere și al autorității, dar și al MADR, prin ordinul de dimensionare, un număr suficient pentru o gospodărie de subzistență”.

„Această coexistență între industrial și GP trebuie să fie de bun simț, dar reglementată pentru toată lumea. Acesta este sensul ordinului de biosecuritate pe care industria și l-a dorit în parteneriat cu autoritățile. Trebuie să înțeleagă toată lumea că așa cum există reguli de circulație, reguli de conviețuire într-o comunitate, există și reguli de creștere a porcului, care nu vin decât să se susțină reciproc, industrie cu GP-uri”, a conchis Vladimir Mănăstireanu.

„Cei care doresc să facă reproducție, intră pe nivelul următor, pe fermă comercială tip A”, Laszlo Nagy Csutak, ANSVSA

Vicepreședintele ANSVSA, subsecretar de stat, Laszlo Nagy Csutak, invitat și el la discuții, a afirmat că inițiativa comună a instituției pe care o reprezintă, cât și a MADR „este de bun augur” și oferă posibilitatea „țăranului să crească porcul pentru consum propriu, fără mișcare”.

Este oarecum ca în cazul autoizolării impusă pentru a preveni răspândirea infecției cu Covid-19 la om.

„Din 2018, de când am avut auditul, s-a considerat că principalul factor de diseminare a pestei porcine africane este reprezentat de mișcările necontrolate. O măsură vizavi de prevenirea mișcării necontrolate este să se țină porcul în exploatație pentru așa-zisa subzistență, pentru consum propriu, și să nu miște de acolo”, a afirmat reprezentantul ANSVSA.

El a adăugat că aceia dintre crescătorii de porci pentru autoconsum care doresc să facă și reproducție suină, trebuie să facă pasul către înregistrarea la Registrul Comerțului.

„Cei care doresc să facă reproducție, intră pe nivelul următor, pe fermă comercială tip A, se înregistrează, se supun condițiilor și pot face și reproducție, și mișcări controlate, cu documente sanitare-veterinare”, a precizat Csutak. „Trebuie să amintim faptul că ordinul va intra în vigoare cu data de 1 ianuarie 2021. Există o perioadă de tranziție pentru cei care, momentan, dețin scroafe, apoi purcei pe care să-i valorifice la nivel național, în cadrul localității. Avem această perioadă de grație sau de trecere vizavi de posibilitatea de a înțelege rostul și măsurile care se doresc a fi impuse și, ca atare, cred că este în măsură de salva România sau de a limita extinderea bolii la toate cele trei forme de proprietate și, sigur, industria să aibă o gură de aer pe viitor”.

Cinci porci sunt de ajuns!?

Specialiștii APCPR au explicat că, pentru autoconsum, „cinci porci sunt deja prea mulți, în sistemul clasic, tradițional”.

Un porc nu se sacrifică la 100-120 kg, așa cum face, industria. La 150 kg sacrificare, afirmă cei de la APCPR, valorificarea este aproape totală în gospodăriile țărănești, acolo unde „în afară de unghii și păr”, absolut tot porcul se folosește.

Se ajunge astfel la un consum de minimum 100 kg dintr-un porc de 150 kg.

„500 de kilograme de carne într-o fermă de subzistență, unde oamenii cresc porcul ca să-l mănânce și nu ca să-l vândă, schimbe sub o formă sau alta, să nu iasă cu el, nici viu, din motive evidente, și nici ca produse sau carne, să mă ierte Dumnezeu, este cel puțin generos numărul de cinci porci. În mod evident, cine crește peste cinci porci, se gândește să iasă cu produsele din gospodărie”, a opinat Sorin Lupașcu.

Datele INS pe 2017 spun că, în România, carnea de porc reprezintă 53% din totalul consumului de carne per persoană.

În zonele rurale, aproximativ 30% din consumul de carne de porc provin din gospodăriile populației, se precizează în studiul „Viitorul sectorului de creștere a porcilor în România. Opțiuni pentru politica guvernamentală”.

Conform aceluiași document, producția de carne de porc a scăzut în 2017, la un nivel de aproximativ 450.000 tone.

Gradul de autosuficiență al cărnii de porc în România a scăzut la 62% în 2017, din cauza unui nivel mai mare al consumului pe cap de locuitor.

Din cauza PPA, producția a scăzut cu 20% în perioada 2017-2019.

Marea majoritate a focarelor de PPA au apărut în exploatații care păstrează unul sau doi porci. Un număr de 136 de focare au apărut la exploatații necomerciale care au între 21 și 100 de porci și 15 focare au avut loc în exploatații necomerciale care dețin mai mult de 100 de porci.

Sursă foto: Gândul.ro