Șefii din Poliția Română au fost obligați să-și monitorizeze, cu atenție, subalternii, după ce Direcția Generală Anticorupție a finalizat un raport cu privire la evaluarea incidentelor de integritate produse la nivelul tuturor structurilor Minsterului de Interne. Una dintre concluziile specialiștilor a fost că, pentru a preveni incidente de natura celor descrise în raport, șefii trebuie să-și supravegheze oamenii și să cunoască, pe lângă modul în care își fac treaba, cum își petrec timpul liber și cine sunt prietenii lor.
Potrivit normelor interne, polițiștii cu funcții de conducere trebuie să stea de vorbă cu oamenii lor, să le cunoască problemele de familie, să știe în ce anturaje își petrec timpul liber și care este, în general, comportamentul lor în societate. Prin această metodă, se consideră că pot fi prevenite unele incidente, printre care și fapte de corupție.
Recent, însă, DGA a finalizat raportul anual cu privire la incidentele de integritate produse la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, pentru anul 2019, iar una dintre concluzii a fost aceea că șefii trebuie să acorde atenție monitorizării modului de viață al subalternilor.
Ofițerii anticorupție au ajuns la această concluzie după ce au constatat ce fel de fapte au comis polițiștii, anul trecut. Mai mult, pentru prevenirea unor moduri de operare, s-a decis chiar și schimbarea unor proceduri.
Din descrierea faptelor date de către DGA cu titlu de exemplu, reiese că multe dintre faptele de corupție comise de polițiști sunt, de fapt, niște mici înșelăciuni. De fapt, pentru sume modice, aceștia au lăsat impresia, unor persoane, că le pot ajuta să rezolve unele amenzi ori probleme.
Drept dovadă, a fost prezentat un caz de la Argeș, unde un polițist rutier a luat 50 de euro de la un bărbat pe care l-a convins că poate interveni pe lângă angajații primăriei, în așa fel încât să scape de amenzi în valoare de 536 de lei.
Un alt exemplu este un caz din localitatea băcăuană Moinești , unde un agent a cerut unei persoane 5000 de euro, după ce i-a spus că poate rezolva o problemă legată de un dosar penal, în condițiile în care are o relație apropiată cu procurorul de caz.
La aceste înșelăciuni se adaugă și multe fapte de corupție clasice, în care polițiștii au primit bani pentru a nu aplica legea. În plus, mai sunt și acte de indisciplină.
Spre exemplu, un polițist rutier din Brașov, care era programat să intre în schimbul I, a trecut mai întâi pe la bar, unde după ce s-a îmbătat bine, l-a sunat pe șeful său și i-a spus că pleacă acasă din cauza unor necazuri de natură sentimentală. Ulterior, agentul a repetat povestea, dar nu și-a mai sunat comandatul și a lipsit, pur și simplu, din post.
În plus, după constatarea unor infracțiuni comise de polițiști, la propunerea DGA au fost schimbate și unele proceduri, despre care s-a dovedit că trebuiau îmbunătățite. Este cazul unui subofițer din Buzău, desemnat să facă parte din Comisia de distrugere a țigaretelor provenite din contrabandă.
După ce polițistul a fost prins cu portbagajul încărcat cu țigările care trebuiau distruse, ofițerii DGA au inițiat, către Inspectoratul General al Poliției (IGPR) un demers prin care să se stabilească modul de desfășurare a activităților și responsabilitățile polițistului care face parte din Comisiile de distrugere a produselor provenite din contrabandă.
În funcție de datele oferite de rapoartele DGA, la nivelul Poliției Române au fost deja implementate o serie de măsuri. Printre acestea se numără montarea de camere de supraveghere atât în interiorul cât și în exteriorul mașinilor de poliție și realizarea unor teste de integritate, de către ofițeri DGA sub acoperire, pentru polițiștii cercetați pentru acte de corupție dar găsiți nevinovați.
La toate acestea, se adaugă și o măsură care impune „monitorizarea permanentă a subordonaților de către de către șefii nemijlociți, pentru a cunoaște permanent atât preocupările profesionale și cele extraprofesionale ale acestora”.
Surse din Poliție, au dezvăluit, pentru Gândul.ro, că, pentru a se achita de această obligație, șefii stau de vorbă cu subalternii și le cer detalii legate de viața personală, în așa fel încât să identifice eventualele „vulnerabilități” pe care ar putea să le aibă.