Creștinii sărbătoresc Înălțarea Domnului. Tradiții și obiceiuri

Printre marile sărbători ale creștinătății ortodoxe, Înălțarea cuprinde toate dovezile simbolice ale exemplarității lui Iisus Hristos. Înălțarea este celebrată la 40 de zile după Paști. În timpul celor patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi prin acele semne care i-au încredințat că el este Mântuitorul înviat. De aceea, pentru credincioși saluturile în această zi cu formulele „Hristos s-a Înălțat!” și „Adevărat s-a Înălțat!”, au o și mai mare putere de convingere. La finalul celor 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pentru ultima dată ucenicilor săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt și s-a înălțat la cer sub privirile lor, de pe Muntele Măslinilor. În Ghidul Sărbătorilor al Irinei Nicolau (Humanitas, 1998) se spune despre credințele populare, precum Paștele Cailor ca fiind serbat tot astăzi. Un motiv? Caii erau gălăgioși la Nașterea lui Iisus, nu ca boii, și atunci Maica Domnului „i-a blestemat” să fie sătui, măcar o dată pe an și atunci a fost de Ispas, de Înălțare. Alt motiv, ține de expresia te plătesc la Paștele Cailor, adică, datoriile de peste an se dau de Înălțare.

Astăzi, tot Irina Nicolau ne spune, este bine a face azimă caldă, a te bucura de ea cu o ceapă și o țâră de rachiu, a culege flori de alun, leac pentru dragoste și a pune leauștean pe la geamuri care te ferește de boală.

Înălțarea mai este cunoscută ca Ispas sau Ziua Eroilor. Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit și apoi a povestit cele întâmplate.

După 1920, sărbătoarea Înălțării Domnului este și Ziua Eroilor. Este moment de pomenire, iar clopotele bisericilor vor fi trase la ora 12.00, în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.