Au trecut doi ani de când Gheorghe Dincă, criminalul care a îngrozit întreaga țară în iulie 2019, a fost prins după răpirea și uciderea Alexandrei Măceșanu și a Luizei Melencu. După Revoluție, în România au existat zeci de crime care au oripilat întreaga comunitate prin sadismul atroce de care au dat dovadă autorii lor.
Pe baza mărturiilor din anchetele criminaliștilor, GÂNDUL trece în revistă trei dintre crimele odioase care s-au petrecut în Bucureștiul anilor ’90.
În 1996, cinci tineri i-au jefuit și ulterior ucis pe soții Tacu, în apartamentul lor din București. Un an mai târziu, un bucureștean și-a ucis soția din gelozie. După încă un an, în 1998, o știre frapa opinia publică: „Un pictor a ucis o tânără și i-a transportat cadavrul cu tramvaiul”.
Dan Anton Flămânzeanu, fost funcționar în Ministerul Comerțului Exterior, avea 45 de ani când și-a ucis soția, pe Marijana, patroana unei cofetării din Sectorul 1. A comis crima pe 1 februarie 1997 și totul din cauza geloziei, după suspiciuni de infidelitate.
Într-un moment de furie, bărbatul a luat un cuțit din propria bucătărie și și-a înjunghiat soția. La scurt timp după ce a ucis-o, bărbatul a mers la poliție și s-a autodenunțat.
„Am ucis ce am iubit mai mult. Fapta mea e incalificabilă. Vreau să mor și eu s-o revăd. Ne-am distrus unui pe celălalt și totul s-a sfârșit”, spunea atunci bărbatul.
Sarcina de a aduna probe în dosarul crimei i-a revenit procurorului Marius Iacob și maiorilor de la acea vreme Emilian Cotache și Costică Ionescu, cel care l-a prins pe asasinul cântăreței Mihaela Runceanu.
Ajungi în apartamentul soților Flămînzeanu, criminaliștii au găsit-o pe Marijana cu o plagă la nivelul gâtului, în patul cu lenjeria îmbibată abundent de sânge. Din birou, de pe o masă, a fost ridicat cuțitul de foitaj plin de sânge, dar fără amprentele criminalului.
În zilele ce au urmat, polițiștii au discutat cu angajații cofetăriei, cu rudele și prietenii celui doi și au reconstruit povestea unui cuplu zbuciumat de neliniști și conflicte.
În anii ’90, cofetăria Marijanei abia se mai ținea pe linia de plutire, din cauza problemelor economice de după Revoluție. Impasul financiar prin care trecea cuplul a constituit una dintre sursele de conflict. Între soți existau însă și tensiuni mai vechi, din cauza geloziei bărbatului.
Deși au divorțat la un moment dat, s-au împăcat și a urmat al treilea copil. Prăpastia între cei doi soți se adâncise însă cu ani în urmă, atunci când Ciprian, fiul cel mare, a murit într-un accident de mașină la Snagov.
Flămînzeanu, autorul odioasei crimei pasionale, a fost condamnat doi ani mai târziu, în ianuarie 1999, la 18 ani de închisoare.
Alexandru Rădulescu avea 38 de ani în 1998, atunci când a cunoscut o tânără studentă, prin „Anunțul telefonic”, și a invitat-o într-un atelier de pictură din București, spunându-i să vrea să o angajeze.
Elena Nedelea avea 23 de ani, era studentă la Litere și locuia cu prietena sa Laura într-un apartament. Pentru a-și câștiga traiul de zi cu zi, cele două studente dădeau meditații elevilor.
La sfârșitul lunii septembrie 1998, tânăra anunța în ziar că oferă meditații pentru elevi, la engleză și franceză. În discuțiile cu colega sa de apartament, Elena i-a mărturisit că primise un telefon de la un bărbat care lucra la o firmă artistică și care voia să o angajeze.
Alexandru lucra atunci în atelierul lui Nicolae Stoian, un cunoscut pictor la vremea aceea. Plecat în străinătate cu familia, Nicolae Stoian a lăsat atelierul din Calea Griviței în grija lui Rădulescu.
„Am invitat-o în încăperea din spatele atelierului, unde am discutat despre viața intelectualilor din România. Pe timpul discuțiilor, am băut un litru de vin, iar Elena numai a gustat dintr-un pahar. Am încercat să întrețin cu ea un raport sexual, dar nu am reușit. M-a deranjat expresia ei, m-a făcut impotent, motiv pentru care am plesnit-o”, spunea Rădulescu în fața anchetatorilor de la acea vreme, mărturia lui fiind prezentată în cartea ”Cei mai odioși 100 criminali români”, a lui Traian Tandin.
După ce a lovit-o, fata s-a dezechilibrat și a căzut în subsol. Văzând-o plină de sânge, Rădulescu a fost convins că tânăra a murit: „Am învelit-o într-o mochetă și, ca să fiu sigur că este moartă, i-am aplicat mai multe lovituri în cap cu un ciocan. După asta, i-am tranșat corpul cu două cuțite, iar fragmentele le-am pus în doi saci, pe care i-am transportat. M-am hotărât să înscenez moartea Elenei, astfel încât să se creadă că este vorba despre un psihopat, gen Rîmaru”, declara criminalul în fața anchetatorilor.
După ce a ucis-o, Rădulescu a transportat corpul tinerei cu tramvaiul prin București. Picioarele, puse într-un sac, le-a dus până la Piaţa Victoriei. Sacul a fost găsit ulterior de criminaliști, pe 22 octombrie 1998. După alte patru zile, într-un alt sac, criminalul arunca, lângă gardul întreprinderii Miraj, capul şi trunchiul fetei.
Alexandru Rădulescu, zis Pictorul, a fost condamnat la închisoare pe viață. Acesta și-a ispășit pedeapsa în Penitenciarul din Giurgiu până în anul 2019, când a fost ucis chiar în ziua de Crăciun.
Foto: Alexandra Rădulescu/Arhivă Gândul
Sotii Elena Samburschi si Teodor Tacu, ambii cu vârste peste 60 de ani, au fost ucisi cu bestialitate, în apartamentul lor de pe strada Spătarului, de 5 tineri, pe 21 aprilie 1996, într-o zi de duminică.
Silviu Daniel Vasiliu, Leon Zanfir, Octavian Bărcilă, Costel Mihale şi iubita lui, Camelia Ţapoi, cu vârste între 19 şi 21 de ani, au intrat în apartamentul soților Tacu pentru a-i jefui, dar au sfârșit prin a-i ucide cu sânge rece.
Toţi asasinii cuplului Tacu au fost prinşi în următoarea noapte și au primit condamnarea pe viaţă. Cel care i-a ajutat pe criminaliști să-i prindă a fost un taximetrist.
Elena și Teodor Tacu s-au căsătorit în 1970 și în ’85 au emigrat în SUA, stabilindu-se în Los Angeles. La începutul anilor ’90, cei doar s-au întors în România, după ce în anii petrecuți peste Ocean reușiseră să strângă bani care să le ofere o stabilitate financiară.
Șase ani mai târziu, viața le era curmată de cinci tineri. Era duminică seară când cei cinci tineri, în căutare de aparatură electronică, bijuterii și obiecte de valoare, au intrat în locuința din București a soților Tacu.
Costel Mihale, unul dintre criminali, îi cunoștea pe Elena Samburschi și Teodor Tacu pentru că fusese cu câțiva ani în urmă chiriaș în apartamentul lor. Planul, spuneau anchetatorii, a fost de la început să-i ucidă, pentru că dacă i-ar fi lăsat în viață, aceștia i-ar fi putut recunoaște în fața autorităților.
„Dimineața, cu câteva ore înainte să intrăm în casă peste soții Tacu, stiam că îi vom tâlhări si apoi ucide”, a mărturisit anchetatorilor Camelia Țapoi, prietena lui Mihale.
Soții Tacu au fost înjunghiați fiecare de mai multe ori.
„I-am lovit cu lama cuțitului în ochi, pe fiecare, fiindcă se uitau prea urât la mine”, declara Leon Zanfir în fața anchetatorilor. Ulterior, Mihale a fost cel care le-a decupat pleoapele și le-a tăiat gâtul.
Condamnați pe viață
Pe 14 mai 2000, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat pe cei cinci făptași la închisoare pe viață. La acel moment era cea mai drastică sentință post-decembristă într-un proces de crimă.
În 2010, unul dintre criminali, Costel Mihale, a fost înjunghiat de un bărbat din penitenciar, care îl bănuia că este informator pentru personalul din închisoare.
Citește și: