Cristi Puiu, Mihai Mihalcea și Florin Iaru, printre artiștii care au manifestat luni pentru ICR

Cristi Puiu, Mihai Mihalcea, Voicu Rădescu și Florin Iaru s-au numărat printre cei circa 30 de artiști și profesioniști din cultură care au manifestat luni, de la Ambasada Canadei la sediul Guvernului, pentru susținerea Institutului Cultural Român (ICR).

Această acțiune a avut loc „ca reacție la Ordonanța de Urgență 27/2012, privind statutul, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român (ce prevede trecerea ICR sub autoritatea Senatului), precum și la cele mai recente declarații ale ministrului Culturii”, au transmis participanții anterior într-un comunicat.

Ideea manifestației a fost de a „cere azil cultural într-o țară care nu face discriminare pe bază naționalistă”, însă participanții, adunați de la ora 11.00 în fața Ambasadei Canadei, nu au putut rămâne lângă instituție, ci au mers în marș, dar și pe biciclete sau role, prin zona acesteia, pe Șoseaua Kiseleff.

La protest, cei prezenți au afișat numele unor figuri importante ale diasporei, revendicate astăzi ca simboluri ale culturii române naționale, precum Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, Monica Lovinescu, Victor Brauner, Sergiu Celibidache, Alma Gluck, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Andrei Codrescu, Nina Cassian și alții.

Acțiunea a fost precedată de depunerea la Guvernul României a unei petiții însoțite de semnăturile celor care contestă OUG nr. 27/ 2012. Postat vineri pe site-ul petitieonline.ro, apelul unor reprezentanți ai comunității culturale din țară și din străinătate, printre care se numără Dan și Lia Perjovschi, Mihai Mihalcea, Alexandra Pirici, Alexandru Solomon, Anca Benera, către premierul Victor Ponta, ca legea de funcționare a ICR să fie păstrată în forma inițială (Legea nr. 356/ 2003, modificată prin OUG nr. 27/ 2012) și ca, înainte de orice schimbare structurală, să fie organizată o dezbatere publică, a fost semnat de peste 2.500 de persoane până în prezent.

Participanții la manifestația de luni s-au plimbat timp de o oră, de la 11.00 la 12.00, pe lângă Ambasada Canadei, mergând apoi până la Guvern. Pe trotuarul de vizavi, din fața Muzeului Antipa, s-au aliniat cu fața către clădirea Guvernului, aplaudând și făcând cu mâna.

„Mi se pare absolut revoltător că singura instituție românească care funcționează este nimicită”, a declarat pentru MEDIAFAX Yvonne Irimescu, project manager la Festivalul NexT, participantă la protest. ICR este partener al Festivalului Internațional de Scurt și Mediu Metraj NexT, din 2007, însă, dincolo de această colaborare, „am văzut constant sprijinul pe care îl acordă unor evenimente și artiști”, a mai spus Irimescu.

„ICR este o instituție care funcționează și astfel de intervenții în forță nu fac decât să fragilizeze viața noastră, a muncitorilor culturali”, a spus pentru MEDIAFAX și criticul de teatru Iulia Popovici, precizând că acțiunea artiștilor nu are nicio legătură cu președintele institutului, Horia-Roman Patapievici, cei din cultură identificând ICR „cu o instituție care le-a oferit un mediu de lucru corect și care s-a dovedit un partener cât se poate de obiectiv și insensibil la aspecte politice sau la orice alți factori” în afara artei.

Întrebată dacă speră să se schimbe ceva în decizia Guvernului, Popovici a spus că „orgoliile politice sunt prea mari ca să fie posibil”, însă protestele reprezintă „un semnal de alarmă ca acțiunile următoare să nu afecteze profund ceea ce s-a construit până acum”.

Jurnalista Ileana Bîrsan a spus că ordonanța de urgență vizând ICR a fost dată „dintr-o frică viscerală” și din „invidie”. „Oamenii care au trecut pe la ICR și au realizat proiecte fac istorie, au făcut istorie culturală și vor face în continuare”, indiferent de acțiunea Guvernului, ai cărui membri „nu au nicio șansă să intre în manualele de istorie”, a mai declarat aceasta pentru MEDIAFAX.

Dramaturgul Bogdan Georgescu a spus, la rândul său, că prin programele ICR foarte mulți artiști tineri, independenți, care sunt de obicei marginalizați, au avut posibilitatea să se racordeze la ce înseamnă arta contemporană, să învețe lucruri și să intre în dialog cu artiștii din alte țări, bucurându-se de recunoaștere internațională, chiar dacă în țară rămân necunoscuți.

„Uitați-vă la toți oamenii ăștia și întrebați câți sunt pro Băsescu”, le-a declarat jurnaliștilor și regizorul Cristi Puiu. Cineastul a mai spus că, de opt ani, „echipa lui Patapievici a muncit pentru a răsturna imaginea preponderent negativă pe care o are România în afară și a o transforma într-una preponderent pozitivă” și că este foarte greu să ia de la capăt acest efort, cu o altă filosofie, deși nici nu s-a propus o altă filosofie privind funcționarea ICR. „Ce-a făcut ICR se vede din străinătate. Întrebați-i pe toți cei care călătoresc. S-a schimbat percepția”, a mai spus Puiu.

„Sperăm ca Guvernul să-și dea seama de greșelile pe care le-a făcut, să abroge această ordonanță de urgență și să pună în dezbatere publică alte legi, care ne privesc pe noi, nu pe ei”, a declarat pentru MEDIAFAX și Mihai Mihalcea, apreciind că ICR este „una dintre foarte puținele instituții românești în care s-a produs o schimbare radicală în bine”. Mihalcea a precizat că a interacționat cu instituția ca artist, când a fost invitat la evenimente în străinătate, iar organizatorii acestor evenimente solicitau ICR pentru colaborare. „De fiecare dată m-am simțit ca artiștii pe care îi invidiam altă dată, care veneau cu Institutul Goethe sau Institutul Francez, care îi acompaniau și se ocupau de tot”, a mai spus directorul Centrului Național al Dansului București.

Mihalcea a spus că, prin ordonanața de urgență dată de Guvern, „de-abia acum se produce o politizare” și o întoarcere în timp, amintind de declarațiile ministrului Culturii, Mircea Diaconu – „trebuie să cântăm cu toții într-un cor”.

Diaconu a spus, pe 13 iunie, la Antena 1, că OUG nr. 27/ 2012 este „un act normativ pentru coerență în politica culturală în afară și în acoperirea conceptului de diplomație culturală, pentru că e o dublă, triplă competență aici, a Ministerului de Externe, a Ministerului Culturii și a ICR, pe același subiect”. „Până acum, ICR avea o politică indepe… nu știu… treaba lui… în fine… nu dădea socoteală nimănui. Am avut discuții foarte ample cu Andrei Marga (ministrul de Externe, n.r.) și concluzia a fost că și ICR trebuie să cânte în același cor”.

Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanță de urgență, că Institutul Cultural Român va trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, decizia fiind justificată de premierul Victor Ponta prin faptul că instituția era „mult prea politizată”.

Ordonanța stabilește că, în termen de maximum 15 zile, plenul Senatului va numi atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere.

Conducerea operativă a ICR va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreședinților va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Până în prezent, Institutul Cultural Român a funcționat sub autoritatea președintelui României, care este și președintele de onoare al ICR. Institutul este condus în prezent de Horia-Roman Patapievici, din postura de președinte, și de Tania Radu și Mircea Mihăieș, din postura de vicepreședinți.

Premierul Victor Ponta a justificat, miercuri, decizia Guvernului de a trece Institutul Cultural Român de sub autoritatea președintelui în subordinea Parlamentului prin faptul că instituția era „mult prea politizată” și a arătat că ICR va fi subordonat Senatului, condus acum de Vasile Blaga, apropiat șefului statului.

„Trecerea ICR în subordinea Parlamentului este o decizie de democratizare a instituției și are menirea de a se transforma într-o structură mai transparentă. Folosirea fondurilor publice trebuie să fie la adăpost de orice suspiciune, ori printr-un mecanism transparent și democratic de control parlamentar acest lucru se poate îndeplini”, a spus și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

De cealaltă parte, președintele Traian Băsescu a declarat miercuri că este mândru de activitatea ICR de când este el șef al statului, iar Horia Roman Patapievici este președinte al institutului, acuzând Guvernul și PSD că nu au avut decența să îl anunțe despre mutarea ICR de la Președinție la Senat. „Ce vreți să vă mai spun? În loc să te ocupe să creezi locuri de muncă, te uiți cum poți lua, să golești de conținut instituția prezidențială. Asta arată, este expresia modului de a gândi al PSD-ului. Dar asta e viața, mergem înainte”, a spus șeful statului.

De asemenea, într-un comunicat remis, vineri, MEDIAFAX, mai mulți cineaști români și-au exprimat sprijinul față de ICR. Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu și Cristi Puiu au criticat decizia Guvernului de a trece ICR de sub autoritatea Președinției sub cea a Senatului, cineaștii considerând că această instituție funcționează foarte bine în prezent.

Totodată, Cristian Pârvulescu, Alina Mungiu Pippidi și Norman Manea se numără printre semnatarii unui protest al Alianței pentru o Românie Curată – postat vineri pe site-ul organizației – față de trecerea Institutului Cultural Român sub autoritatea Senatului prin ordonanță de urgență. „Societatea civilă, ca și organizațiile de monitorizare ale democrației au condamnat adesea practica neconstituțională și nedemocratică a legislării prin ordonanțe de urgență. De aceea, protestăm și de această data față de intenția declarată a Guvernului de a regla situația Institutului Cultural Român prin intermediul unei asemenea ordonanțe. În vreme ce monumente istorice precum Hala Matache se distrug zilnic fără nicio intervenție, cum poate fi justificat caracterul de urgență de la ICR?”, au spus semnatarii protestului online. Până în prezent, această petiție a fost semnată de aproximativ 1.500 de persoane, printre care se mai numără Andrei Pleșu și Ana Blandiana.

La rândul său, președintele ICR, Horia-Roman Patapievici a susținut, joi, o conferință de presă cu privire la ordonanța de urgență a Guvernului care prevede trecerea instituției pe care o conduce de sub autoritatea Administrației prezidențiale sub cea a Senatului. La conferință au venit numeroși artiști și oameni de cultură care au colaborat cu ICR de-a lungul timpului, pentru a-și exprima sprijinul față de instituție. Printre aceștia s-au numărat Cristi Puiu, Andrei Șerban, Alexandru și Ada Solomon, Grigore Leșe, Dan Dediu, Mihai Mihalcea, Ada Milea, Voicu Rădescu, Irina Margareta Nistor, Cristina Modreanu și Doina Jelea.

Atunci, Horia-Roman Patapievici a spus că el crede că soarta ICR este pecetluită odată cu trecerea ei sub autoritatea parlamentară și alegerea conducerii ei după un algoritm politic, dând ca exemplu funcționarea CNSAS și CNA. „Părerea noastră este că ne aflăm în fața unei grave involuții instituționale (…) Singura concluzie este că ICR are soarta pecetluită și asta nu îi afectează pe cei trei membri ai conducerii, noi oricum plecam când ni se termină cel de-al doilea mandat, în ianuarie 2013. (…) Nu este un discurs al conducerii, ci al culturii instituționale pe care am creat-o aici”, a adăugat Patapievici, subliniind că se va pierde tot ceea ce a reușit echipa de la ICR să facă în acești ani.

Patapievici a mai spus că faptul că premierul Victor Ponta a calificat ICR drept o instituție politizată și lipsită de transparență reprezintă două „minciuni calificate”.