„Ne-am făcut de râs din punct de vedere diplomatic sau al imaginii, pentru că nu s-au respectat regulile constituționale. Decizia poate fi corectă, dar respectându-se anumite proceduri. În al doilea rând, sigur se va crea o problemă de percepție majoră în relația cu Israelul, pentru că se consideră că atunci când un guvern anunță o anumită hotărâre, sigur această decizie a fost luată suveran și cât se poate de serios. (…) Dacă nu au fost parcurse etapele, există o problemă și cineva trebuie să răspundă. Practic, fiindcă nu am motive să mă îndoiesc de ce spune președintele, s-au încălcat atribuțiunile constituționale în situația în care nu a fost consultat și inclus în procesul de avizare”, a declarat Cristian Diaconescu.
El a mai spus că este vorba despre respectare articolului 91, aliniat 2 din Constituție, în care se spune clar că președintele, titularul politicii externe, este cel care aprobă înființarea, desființarea sau mutarea unei misiuni diplomatice ca și stabilirea rangului misiunii diplomatice.
„Deci din acest punct de vedere nu este vorba numai de o consultare formală a președintelui, ci și includerea sa în lanțul de avizare. Este vorba de o decizie extrem de importantă din punct de vedere politico-diplomatic. Vizează un subiect complicat, sensibil și gestionat cu foarte mare atenție în zona europeană și euroatlantică. Două componente sunt absolut necesare. Primul este o consultare a Ministerului de Externe cu toți partenerii noștri europeni și euroatlantici din această perspectivă. Discutăm despre Orientul Mijlociu și despre capitală la Ierusali m, ceea ce reprezintă încă o temă în discuție în negocierile de pace între palestinieni și israelieni. Așa cum spune foarte clar dreptul diplomatic, este de înțeles că în acest moment România a recunoscut cel puțin de facto Ierusalim ca fiind capitala Israelului. Consultarea partenerilor este cât se poate de importantă pentru că așa cum rezultă parese din decizia guvernului, în acest moment România a ajuns la concluzia că este mai bine să se situeze pe contrasensul abordării europene și că acest lucru este benefic pentru interesele țării noastre. Este foarte interesant de văzut cum s-a ajuns și pe ce bază s-a ajuns la această concluzie”, a mai spus fostul ministru de Externe.
Președintele României, Klaus Iohannis, susține că nu a fost informat sau consultat cu privire la intenția Guvernului României de lansare a procesului de relocare a Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
„Președintele României nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu acest demers ( intenția Guvernului României de lansare a procesului de relocare a Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim – n.r.). Administrația Prezidențială subliniază că această decizie nu are la bază evaluări solide și cuprinzătoare. Un astfel de demers nu se poate face decât în urma unei analize de profunzime, care să ia în considerare toate consecințele și implicațiile politice externe ale acestuia”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale remis MEDIAFAX.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat joi seara că Guvernul a a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentreu mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
„Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentreu mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puțin important. Are valoare simbolică uriașă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influență nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relații speciale de foarte mulți ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administrația americană. Suntem practic a doua țară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate și cred că va aduce niște beneficii pe termen și scurs, și mediu și lung pentru România. Trebuie să folosim această șansă uriașă”, a declarat la Antena 3 Liviu Dragnea.
Memorandumul anunțat de Liviu Dragnea nu apare pe lista proiectelor de acte normative adoptate sau de care Guvernul a luat act în ședința din 18 aprilie 2018.