Cristian Diaconescu: Tezaurul a redevenit o temă electorală și de „reprezentație de bărbăție”
Tezaurul României a redevenit o „temă de campanie electorală”, fiecare schimbare la vârful diplomației însemnând și „o reprezentație de bărbăție” de la care se așteaptă „beneficii de percepție”, susține consilierul prezidențial Cristian Diaconescu, într-o postare de luni, de pe blogul personal.
Fostul ministru de Externe spune că problema Tezaurului nu este nouă și că toate abordările de până acum au eșuat.
Diaconescu a susținut că declarația ministrului Titus Corlățean, care leagă șansele de recuperare a Tezaurului de o relație politică funcțională cu Federația Rusă au un caracter „cel puțin redundant dacă nu cumva la fel de puțin serios precum «a saluta cu entuziasm» de la București realizările poliției metropolitane londoneze în lupta cu hoții de buzunare proveniți din România”.
El a spus că în acest subiect există „o singură certitudine” și aceea de natură juridică: „În 2003 prin Acordul Conex la Tratatul Politic de Bază partea rusă a recunoscut existența Tezaurului, transmis cu titlu de depozit. Tratatul Politic și Acordul Conex au fost ratificate în Parlamentele celor două state, deci are forță juridică obligatorie”.
„Pe de altă parte, a aruncat vina nerecuperării tezaurului pe umerii ultimilor predecesori ai ministrului de Externe care a reușit să stabilească o relație instituțională cu președintele doar de nota 7, este de asemenea, un gest ușor lipsit de prudență”, comentează Diaconescu.
Fostul ministru de Externe mai spune că șansele de recuperare țin în special „de determinarea cu care România își exercită într-o formă sau alta dreptul de a-și recupera tezaurul” și de o conjunctură favorabilă, care nu s-a mai produs din iunie 1992 și care a fost atunci „ratată cu brio”.
„Reamintesc pentru cei care debordează de «sensibilitate în dezghețarea (?!) relațiilor cu Federația Rusă că o astfel de situație favorabilă s-a ivit României, până în acest moment, o singură dată – la 1 iunie 1992, atunci când Federația Rusă a aderat la FMI. Consider că la acea dată am reușit să ratăm cu brio o bună oportunitate de deschidere a subiectului „tezaur” nu printr-o neglijență a diplomației ci printr-o regretabilă decizie politică”, mai spune fostul șef al diplomației.
Între timp, deși relația politică cu Federația Rusă s-a consolidat „în ce privește tezaurul, cu tot respectul, nu a existat nici o oportunitate realistă de recuperare”.
„Și da, o întâlnire la nivelul miniștrilor de externe cu Federația Rusă nu este numai benefică dar și obligatorie în cea mai apropiată perioadă de timp, de vreme ce ultima întâlnire cu domnul Lavrov am avut-o eu în primul mandat de ministru al Afacerilor Externe (februarie 2009). Sigur mă refer la o întâlnire bilaterală «tradițională» cu agenda negociată și convenită din timp… Sper că nu dăm valoare dialogului de culoar, pe la reuniuni multilaterale, când de la intrare până la lift, ne salutăm cu toată Europa. Este, evident, exclus. Azi nu ne mai umilim. Îi lovim în plin pe nemți și americani. Îi huiduim pe stadioane, le arătăm că nu e așa simplu cu noi și până la urmă, o să le rupem și picioarele …când îi vom prinde. Firește, dacă îi vom prinde…”, mai comentează Cristian Diaconescu.
Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlățean a declarat, într-o emisiune a Antena 3, că Tezaurul României este „în mod indubitabil” la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE, însă șansele realizării acestui obiectiv depind de realizarea unui „dialog politic funcțional” cu Federația Rusă.