Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan criticat dur decizia CCR de a anula amenzile aplicate de autoritățile din România celor care nu au respectat legea în timpul stării de urgență. „Este incredibil ca într-un stat democratic funcțional, CCR să dea dreptate celor care cu bună-știință încalcă legea”, a răbufnit europarlamentarul.
„Curtea Constituțională este cea care într-un moment-cheie pentru România a acționat în sprijinul unei minorități, a unei minorități care a încălcat legea și i-a exonerat de penalitate”, a spus europarlamentarul la Digi 24.
Este incredibil ca într-un stat democratic funcțional, CCR să dea dreptate celor care cu bună-știință încalcă legea și pur și simplu să exonereze de plata a orice amendă pe care în timp de pandemie, de restricții totale în timpul stării de urgență au făcut lucruri anormale, a spus Rareș Bogdan.
„Ei, bine, Curtea a venit, le-a dat lor dreptate, iar pe cei mulți care au respectat legea i-a sfidat.
Domnul Raed Arafat a spus o frază memorabilă, citez: „Cei de la Curtea Constituțională ne-au trimis în prima linie pe noi medicii și ne-au luat muniția”. Pentru că în momentul respectiv au dat dreptate celor peste o sută de mii de oameni care făcuseră ilegalități, care nu respectaseră starea de urgență, izolarea, carantina, măsurile restrictive.
Gândiți-vă ce rău a făcut CCR într-un moment-cheie, un moment în care ar fi trebuit să sprijine nu puterea guvernamentală, ci sistemul de stat din România”, a mai spus prim-vicepreședintele PNL.
„Să ştiţi că în această situaţie, folosită în mod iresponsabil de nişte politruci care până acum în Parlamentul României au blocat tot ce a fost bun pentru populaţia României, s-a ajuns tot din cauza blocajelor permanente cu care a trebuit să ne confruntăm de la preluarea guvernării”, a spus Turcan.
Nu uitaţi că am ajuns să se conteste legalitatea amenzilor, pentru că decizia CCR a fost una, pur şi simplu, înfiorătoare. Adică o instituţie care veghează la respectarea legii îndeamnă printr-o decizie la nerespectarea legii. Şi culmea este că această măsură de sfidare a legii a fost pe aceeaşi linie, la unison, cu punctul de vedere al PSD-ului. Deci indiferent că ar trebui să nu mai facem această diferenţiere între, cum să spunem, PNL care este la guvernare şi PSD care este în opoziţie, din nefericire, decizia Curţii Constituţionale a fost la unison cu linia politică a PSD-ului şi a generat o întârziere care, după aceea, adversarii politici au pus-o tot în cârca noastră”, a afirmat Turcan, într-o declaraţie de presă susţinută pe 16 mai la Sibiu.
Curtea Constituţională a publicat miercuri, 13 mai, decizia prin care a declarat neconstituţional articolul 28 din OUG 1/1999, care reglementa amenzile din timpul stării de urgenţă, şi OUG 34/2020, prin care s-au mărit amenzile.
„Normele prin care sunt stabilite contravenţii trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta trebuie să poată fi identificat cu uşurinţă, prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei contravenţiei.
Norma trebuie redactată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, astfel încât să fie apt să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte. Altfel spus, legea trebuie să definească în mod clar contravenţiile şi sancţiunile aplicabile, fiind necesar ca destinatarul normei să cunoască din însuşi textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravenţională”, se precizează în motivare.
Prevederile articolului 28 alineatul (1) coroborate cu articolul 9 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/1999 nu indică „în mod clar şi neechivoc”, în cuprinsul normei legale, actele, faptele sau omisiunile care constituie contravenţii
„Astfel, art. 9 alin. (1), care vorbeşte despre ‘toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite’, nu poate fi considerat o normă de trimitere. În absenţa indicării cu exactitate a dispoziţiilor legale la care se face trimiterea, nu sunt respectate regulile de tehnică legislativă cuprinse în art. 50 alin. (1) teza întâi din Legea 24/2000, potrivit căruia: „În cazul în care o normă este complementară altei norme, pentru evitarea repetării în text a acelei norme, se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o conţine’”, se menţionează în document.