Criza din Grecia, în cifre: 4 guverne, 8 planuri de austeritate, 2 planuri de ajutor și nicio rezolvare
This browser does not support the video element.
După șase ani de criză continuă și negocieri tensionate cu partenerii internaționali, guvernul condus de Alexis Tsipras a convocat un referendum pe tema propunerilor de reformă, inițiativă pe care a avut-o și predecesorul său Georgios Papandreou, dar neconcretizată. De această dată, grecii sunt chemați la urne duminică, 5 iulie, pentru un vot care poate avea efecte dramatice asupra zonei euro. de altfel, de la Bruxelles, șeful Comisiei Europene le-a cerut elenilor să voteze DA la referendum, comentând că „nu trebuie să te sinucizi dacă îți este frică de moarte”.
Înainte de expirarea termenului la care Grecia poate intra oficial în incapacitate de plată, UE și FMI au făcut o nouă ofertă guvernului de la Atena, premierul Tsipras răpunzând cu întârziere și cerând o ștergere parțială a datoriei și un nou ajutor financiar pentru Grecia.
Trăgând linie, din 2009 și până acum, de când Grecia se află sub amenințarea falimentului, patru Guverne, opt planuri de austeritate și două de ajutor financiar nu au reușit să rezolve criza care amenință zona euro.
Cronologia crizei grecești
Decembrie 2009 – Primul plan de măsuri de austeritate. Cu o datorie externă de aproape 300 de miliarde de euro și un deficit estimate de 12,7 din PIB, nou instalatul guvern condus de Georgios Papandreou adoptă un plan de austeritate care prevede:
– Combaterea corupției și evaziunii fiscale
– Reducerea cu 10% a cheltuielilor publice
– Înghețarea salariilor din sectorul de stat care depășesc 2.000 de euro pe lună
– Impozitarea primelor funcționarilor
– Introducerea unui impozit de 90% pe bonusurile bancherilor
– Reducerea salariilor membrilor consiliilor de administrație din companiile de stat
– Privatizări
Martie 2010 – Al doilea plan de măsuri de austeritate. Guvernul anunță măsuri suplimentare de austeritate, după cum urmează:
– Majorarea TVA de la 19% la 21%
– Majorarea taxelor la alcool (+20%), tutun (+63%), carburanți și produse de lux.
– Diminuarea cu 60% a celui de-al 14-lea salariu în sectorul public și cu 30% a celui de-al 13-lea salariu în sectorul privat
– Înghețarea pensiilor
2 Mai 2010. Grecia ajunge la un acord cu FMI și UE pentru acordarea unui ajutor financiar de 110 miliarde de euro.
6 Mai 2010 – Al treilea plan de măsuri de austeritate Guvernul Papandreou își asumă un plan de măsuri pentru a economisi 30 de miliarde de euro, principalele măsuri fiind:
– Înghețarea salariilor în sectorul public
– Suspendarea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu
– Reducerea cu 8% a îndemnizațiilor funcționarilor
– O nouă creștere a TVA de la 21% la 23%
– Creșterea cu 10% a taxelor pe alcool, tutun și carburanți
– Liberalizarea pieței de transport și energie
– Mărirea vârstei de pensionare și a perioadei de cotizație
Iunie 2011 Parlamentul grec adoptă un al patrulea plan de austeritate de 28,4 miliarde de euro. Măsurile cele mai importante:
– Pragul non-fiscal a scăzut la 8.000 de euro pe an
– Taxe profesionale de 450 de euro pe an pentru antreprenori
– Noi creșteri ale TVA și taxelor pe carburanți
– Înăsprirea criteriilor pentru acordarea ajutoarelor sociale
– Concedieri și restricții la angajare în sectorul public
– Privatizare masivă
Iulie 2011 Guvernul grec anunță un al cincilea plan de austeritate pentru deblocarea unei tranșe din ajutor internațional. Cele mai importante măsuri sunt:
– Reducerea cu 20% a pensiilor mai mari de 1.200 de euro pe lună
– 30.000 de funcționari „trecuți în rezervă”
– Pragul non-fical a ascăzut de la 8.000 la 5000 de euro pe an
– Noi taxe pe imobile
– Noi privatizări
27 Octombrie 2011. La capătul unei întâlniri maraton, liderii UE ajung la un acord privind ștergerea unei părți din datoria Greciei . Este vorba de 100 de miliarde de euro. În schimb, Atena se angajează să accepte un control mai strict al politicilor fiscale.
Noiembrie 2011. Premierul Giorgios Papandreou îi ia prin surprindere pe partenerii internaționali și anunță un referendum privind planul de salvare al Greciei. Pe 9 noiembrie, Papandreou demisionează, susținând că este nevoie de un viitor guvern al „consensului politic”, pentru a le transmite „un mesaj puternic partenerilor europeni ai Greciei despre asumarea responsabilităților și dorința de cooperare”. Premier devine tehnocratul Lucas Papademos.
17 iunie 2012. Antonis Samaras devine premier și promite că Grecia va redeveni o țară normal până în 2014, excluzând totodată un nou plan de ajutor internațional.
13 februarie 2012. Atena adoptă un al șaselea plan de austeritate pentru a acoperi o gaură bugetară de 350 de milioane de euro. Acesta presupune:
– Scăderea cu 22% a salariului minim
– Disponibilizarea a 15.000 de funcționari publici
– Reduceri ale pensiilor și salariilor funcționarilor
– Reducerea bugetelui de asigurări sociale și armatei
– Privatizarea a patru întreprinderi de stat.
21 februarie 2012. Țările din zona euro au căzut de acord asupra unui nou plan de salvare a Greciei, în valoare de 237 miliarde de euro. Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public, sub forma de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014. Cealaltă componentă se referă la ștergerea a 107 miliarde de euro din datoriile Greciei deținute de creditorii privați, bănci și fonduri de investiții.
7 noiembrie 2012. Guvernul condus de conservatorul Antonio Samaras, învestit în iunie, adoptă un al șaptelea plan de austeritate. Justificat de deblocarea unei tranșe se 30 de miliarde de euro, acesta cuprinde:
– Creșterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani
– Scăderea unor categorii de pensii
– Reducerea salariilor în sectorul public
– Dereglementarea pieței muncii și serviciilor
26 noiembrie 2012. Miniștrii de finanțe ai zonei euro și FMI convin asupra unei reduceri cu 40 de miliarde de euro a datoriei Greciei .
7 ianuarie 2013. Guvernul Samaras adoptă un al optulea plan de austeritate care prevede:
– Creșterea impozitării profesiilor liberale
– Creșterea impozitării pentru salariații care câștigă peste 21.000 de euro pe an
– Impozitarea armatorilor pentru prima oară după 1953
26 ianuarie 2015 După o campanile în care a criticat politicile de austeritate, stânga radical Syriza câștigă alegerile, iar Alexis Tsipras devine premier. El se angajează să conducă cu o mână de fier negocierile cu UE și FMI astfel încât datoriile Greciei să fie reeșalonate, iar oamenii să scape de povara măsurilor de austeritate.
26 iunie 2015 Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus organizarea referendumului și le-a cerut alegătorilor greci să respingă pachetul de reforme propuse de creditorii internaționali.