Crizele economice duc la o creștere a ratei sinuciderilor și omorurilor

 

 

Creșterea rapidă a șomajului, în contextul unei crizei economice, mărește pe termen scurt rata sinuciderilor și crimelor, mai ales atunci când programele sociale de asistență pentru reangajare sunt limtate, potrivit unui articol din revista britanică The Lancet, citat de AFP.

Autorii studiului coordonat de David Stuckler, de la Universitatea din Oxford, și Martin McKee, de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, au cercetat felul în care schimbările economice a afectat nivelul mortalității prin sinucidere sau omor în 26 de state ale Uniunii Europene în perioada 1970-2007.

"Nu ar fi surprinzător să vedem mai mult stres, sinucideri și tulburări mintale", în urma crizei economice actuale, a subliniat recent Organizația Mondială a Sănătății (OMS), citată de autori.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Aceștia au constat că pentru o creștere cu 1 la sută a șomajului, există o creștere de 0,8 la sută a ratei sinuciderilor pentru persoanele sub 65 de ani, adică între 60 și 550 de sinucideri în plus pe an. Numărul crimelor crește de asemenea cu 0,8 la sută.

În privința numărului accidentelor rutiere, acesta a cunoscut o scădere de 1,4 la sută, din cauză că persoanele merg mai mult pe jos și conduc mai puțin.

Dacă șomajul va crește cu peste 3 la sută, rata sinuciderilor pentru persoanele sub 65 de ani va crește cu 4,5 la sută și decesele provocate de abuzul de alcool cu 28 la sută.

Impactul crizei economice asupra numărului de sinucideri este atenuat de o consolidare a serviciilor sociale, vizând ajutarea menținerii locului de muncă sau reangajarea, potrivit autorilor studiului. În cazul în care cheltuielile anuale pentru aceste programe depășesc 190 de dolari (sumă variabilă în funcție de costul vieții), șomajul nu mai are efect asupra nivelului sinuciderilor.

Două țări din Europa, unde programele de asistență sunt importante, au cunoscut într-o perioadă de criză o legătură inversă între șomaj și sinucideri. În Finlanda, între 1990 și 1993, nivelul șomajului a urcat de la 3,2 la 16,6 la sută și cel al sinuciderilor a scăzut puternic. În Suedia, în 1991-1992, nivelul șomajului a crescut de la 2,1 la 5,7 la sută și cel al sinuciderilor a scăzut de asemenea.

În 2003, jumătate din țările europene cheltuiau cel puțin 190 de dolari pentru fiecare șomer, într-un an. Europa Occidentală cheltuia în medie 261 de dolari, iar Europa de Est 37 de dolari.

Mediafax