Csibi Barna, devenit cunoscut după ce l-a ”spânzurat” pe Avram Iancu, și solistul unei formații ultranaționaliste maghiare, trimiși în judecată

Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată, în două dosare penale având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de infracțiuni contra păcii și omenirii.

Conform sursei citate, în prima cauză a fost trimis în judecată Petras Janos Laszlo (cetățean maghiar) pentru „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, săvârșită prin orice mijloace, în public”.

În rechizitoriul întocmit procurorii arată că Petras Janos Laszlo, „în calitate de solist al formației muzicale (rock) Karpatia, formație cunoscută cu un repertoriu ultranaționalist și antiromânesc, în mod sistematic, dar în special cu ocazia concertului susținut la Miercurea Ciuc în 6 iunie 2014, a promovat idei și concepții naționaliste, atât prin versurile cântecelor, cât și a scandărilor, întrebărilor retorice și comentariilor acestuia efectuate în pauzele muzicale”.

Astfel, cu ocazia concertului susținut în 6 iunie 2014, „prin inserarea ideilor naționaliste în versurile cântecelor, dar și prin dialogul solist-public, inculpatul Petras Janos Laszlo a indus o stare de surescitare a ascultătorilor care creează în mentalul publicului (compus în majoritate de tineri maghiari) sentimente naționaliste, fiind astfel ușor speculate ideile revizionist-separatiste”.

Prin contextul creat de concertul rock, solistul „a contribuit la generarea și amplificarea sentimentelor antiromânești ale participanților, promovând intoleranța etnică și violența fizică împotriva românilor”.

„Cu ocazia concertului din data de 6 iunie 2014, susținut la Miercurea Ciuc, s-a constatat caracterul ultranaționalist și antiromânesc al cântecelor, prin chemări repetate la luptă ale maghiarilor (secuilor) pentru redobândirea teritoriilor pierdute după modelul Peninsulei Crimeea, dar și prin luptă armată, negarea actualei ordini internaționale prin contestarea vehementă a prevederilor Tratatului de pace de la Trianon din anul 1920, jignirea românilor (considerați „cotropitori” și „opincari”) etc.”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, cântecele selectate de inculpat, prin ideile „revizioniste si revanșarde” conținute, sunt apte să trezească reacții de naționalism extremist, putând fragiliza, tensiona relațiile dintre români și maghiari.

Manifestarea a fost structurată astfel încât să transmită mesajul existenței de facto a Ungariei Mari, solistul menționând fiecare dintre „teritoriile rupte” în preambulul pieselor cu texte ale poeților reprezentativi zonelor respective (cu accentuarea ideii că sunt luate „în considerare vechile hărți” despre care se speră că „vor fi și cele noi”), iar pe parcurs participanții au scandat, în mod repetat: „Să piară Trianon!”, „Ținutul Secuiesc nu este România!”.

„Este de menționat faptul că, în timpul concertelor rock, majoritatea ascultătorilor sunt foarte receptivi la mesajele/semnalele transmise de pe scenă. Totodată, din dorința de a se solidariza cu ceilalți participanți la concert, ascultătorii își manifestă cât mai exuberant apartenența la mesajul receptat. În această stare de surescitare este facilitată manipularea ideologică, astfel că participanții la concert se simt/devin membri ai unui grup unit de apartenența la aceeași ideologie, transmisă prin intermediul melodiilor și «dialogului» cântăreț – public”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, dovedirea caracterului sistematic al răspândirii ideilor și concepțiilor xenofobe și naționalist extremiste ale lui Petras Janos Laszlo, cu intenția de a convinge și a atrage noi adepți, a reieșit în urma culegerii unor date privindu-l pe inculpat și activitățile sale anterioare concertului din 6 iunie, precum și ulterioare acestei manifestări.
„Astfel, rezultă că Petras Janos Laszlo este o persoană controversată în mediile artistice, dar și în cele politice din Budapesta. Textele cântecelor excelează prin accente virulent naționaliste: «reînvierea» Ungariei Sfântului Ștefan, refacerea «granițelor milenare» ale națiunii ungare, acuze și etichetări jignitoare la adresa «cotropitorilor», identificați în statele vecine Ungariei etc. Este și liderul ideologic al formației Karpatia, care, încă de la înființare (2003), a avut un mesaj explicit revizionist (la concerte se scandează lozinci specifice și se utilizează simboluri ale «Ungariei Mari»). Concertele se derulează aproape exclusiv în mediile tinerilor radicali naționaliști din Ungaria și cele ale radicalilor maghiari din Transilvania și «Ținutul de sus» (sudul Slovaciei). Începând din 2006, formația Karpatia a concertat la toate edițiile Taberei Asociației Tineretului Maghiar Ardelean/(EMI /TMA) – tabere în care se derulează acțiuni de propagare a mesajelor autonomist-separatiste și revizioniste”, mai scrie în comunicat.

Petras Janos Laszlo a fost prezent pe teritoriul României și cu ocazia Festivalului „Insula Secuiască” (28 – 30 iunie 2012, în localitatea Cătrușa, județul Covasna), unde „s-a remarcat prin scandarea mesajelor iredentiste și antiromânești, respectiv prin incitarea la violență, acțiuni ce au atras după sine tensionarea climatului interetnic”.

Acesta a mai susținut trei concerte în România, în zilele de 16 martie 2013 (la Casa de Cultură din Baraolt, județul Covasna), 29 iunie.2013 (la Sala Sporturilor din Târgu Secuiesc, județul Covasna) și 9 august.2013 (în cadrul taberei organizate de TMA în localitatea Borzont, județul Harghita), ultima prezență fiind mediatizată intens în presa românească din prisma discursurilor xenofobe susținute de acesta.

Totodată, concerte ale formației Karpatia au avut loc în 25 iunie 2015, în zona ștrandului termal din localitatea Vlăhița (la adunarea motocicliștilor „Rebel Wolf”), în zilele de 9 august 2014 și 6 august 2015, în cadrul edițiilor a X-a (Borzont, 5 – 9 august 2014) și a XI-a (Gheorgheni, km 3, în proximitatea Pensiunii „7 Flori/7 Virag”, 5 – 9 august 2015) ale Taberei EMI/TMA.

Potrivit sursei citate, în cadrul acestor concerte, prin intermediul textelor din cântecele interpretate, Petras Janos Laszlo a remis publicului (format în special din tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 ani) mesaje „ce excelau prin accente virulent naționaliste”: „reînvierea” Ungariei Sfântului Ștefan, refacerea „granițelor milenare” ale națiunii ungare, acuzații și etichetări jignitoare la adresa „cotropitorilor”, identificați în statele vecine Ungariei.

În comunicat se arată că s-a solicitat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării – Direcția Juridică, în calitatea acestei instituții de autoritate de stat autonomă în domeniul combaterii discriminării, să transmită un punct de vedere în legătură cu obiectul dosarului penal, având în vedere necesitatea de a stabili dacă conținutul cântecelor, dar și al scandărilor, întrebărilor retorice și comentariilor solistului formației muzicale Karpatia efectuate în pauzele muzicale sunt de natură a promova idei și concepții xenofobe precum și naționalismul extremist.

„Această instituție a efectuat o analiză a textelor prin prisma jurisprudenței CEDO, conluzionandu-se că, potrivit conținutului lor, declarațiile inculpatului (exprimate prin cântece și prin dialog cu spectatorii) sunt ale unui artist, solist al unei formații rock. Conținutul declarațiilor se caracterizează prin exprimarea unor poziții cu privire la fapte istorice, dar și subiecte de politică. Întregul text pune sub semnul întrebării faptul istoric al Tratatului de la Trianon și îndeamnă/incită auditoriul la acte de revizuire a Tratatului de la Trianon. Paralela realizată de inculpat între situația din Ucraina și statutul Peninsulei Crimeea, respectiv regiunea Ținutului Secuiesc din România constituie un act evident de incitare la ură națională. Anexarea Crimeei la Federația Rusă încalcă principiile dreptului internațional public și nu constituie un exemplu de bune practici privind relațiile interetnice. Orice paralelă între situația din Ucraina și România, prezentarea anexării Crimeei ca un exemplu de urmat pentru cetățenii români aparținând minorității maghiare din România în demersul legitim al acestora de păstrare, dezvoltare și exprimare a identității lor etnice, constituie o incitare directă la ura națională care afectează relațiile interetnice din România”, se arată în comunicat.

Având în vedere obiectivul urmărit de inculpat, conținutul declarației, contextul în care a avut loc, rolul în societate al persoanei, autor al afirmației, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a opinat că declarațiile acestuia depășesc limitele libertății de exprimare, „conținând elemente de incitare la ură națională și discriminare, care afectează relațiile sociale, în acest caz cele de conviețuire interetnică”.

Dosarul urmează să fie trimis spre competentă soluționare Judecătoriei Miercurea Ciuc, după traducerea rechizitoriului din limba română în limba maghiară.

În a doua cauză s-a dispus trimiterea în judecată a lui Csibi Barna pentru „confecționarea, punerea în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe” prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Procurorii arată în rechizitoriu că în 7 iunie 2014, Csibi Barna, în calitate de administrator al SC H.S. SRL Miercurea Ciuc, a expus spre vânzare, în municipiul Miercurea Ciuc, mai multe tricouri conținând însemne (simboluri) de natură a promova idei și concepții xenofobe, precum și naționalismul extremist.

Astfel, el a expus 11 tricouri cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918) având inscripționat mesajul în limba maghiară „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria”, trei tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur având inscripționat mesajul în limba maghiară „Pământul maghiar nu este de vânzare”, șase tricouri având pe partea din față harta Ungariei Mari și un vultur, având inscripționat mesajul în limbile maghiară și engleză „Dreptate pentru Ungaria”, iar pe partea din spate mesajul „A fost maghiar și va fi maghiar 100%”, patru tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur având inscripționat pe față mesajul în limba maghiară „Nu renunțăm niciodată” , iar pe spate harta Ungariei Mari având inscripționat un citat în limba maghiară aparținând criminalului de război Wass Albert „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”, trei tricouri având pe partea din față harta Ungariei Mari, steagul Ungariei și un vultur având inscripționat mesajul în limba maghiară „Restituiți-mi munții”, iar pe partea din spate același mesaj, constituie infracțiunea menționată mai sus.

Probatoriul administrat în cauză a scos în evidență faptul că inscripționarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta „Ungariei Mari”, constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie prin faptul că aduc atingere prevederilor art. 1 din Constituția României privind caracterul unitar și indivizibil al statului și au scopul de a propaga idei revanșarde, revizioniste, iar promovarea acestor idei ar putea reînvia la etnicii români sau maghiari sentimentele naționalist – extremiste sau xenofobe din aceea perioadă istorică.

„Mesajul transmis de aceste articole reprezintă un îndemn, o incitare la revizuirea granițelor statului român, de negare a suveranității României, care este de natură a instiga la xenofobie și de a promova idei xenofobe și naționalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români al cărui caracter rezultă și pe baza punctului de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în care se concluzionează că s-a depășit limita libertății de exprimare și s-a apreciat că toate mesajele (însemnele) inscripționate pe tricouri conțin elemente de natură a instiga la ură, discriminare sau xenofobie, precum și naționalismul extremist”, se arată în comunicat.

Dosarul a fost trimis spre soluționare Judecătoriei Miercurea Ciuc.