CSM a avizat pozitiv lista Ponta – Băsescu pentru șefia parchetelor. Câte voturi au obținut Kovesi și Nițu

Secția de procurori a CSM a decis să emită avize pozitive pentru Tiberiu Nițu propus procuror general, Codruța Kovesi propusă pentru șefia DNA și Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT. Cei trei au fost propuși pentru aceste funcții de către premierul Victor Ponta. Bogdan Licu, Codruț Olaru și Elena Hosu au primit și ei avizul pozitiv al CSM.

Candidaturile fostului procuror general Kovesi, Codruț Olaru și Bogdan Licu au primit avizul CSM cu unanimitate de voturi. Tiberiu Nițu, Alina Bica și Elena Hosu nu au primit toate voturile membrilor secției de procurori dar au primit majoritatea de voturi.

Secția de procurori a CSM a audiat-o joi 9 mai pe Laura Codruța Kovesi propusă de Victor Ponta pentru funcția de procuror-șef al DNA. Kovesi a declarat că în calitate de șef al DNA va continua combaterea corupției și că va propune în funcțiile de conducere din cadrul instituției procurori din cadrul direcției dar și procurori din cadrul altor parchete. „Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentință clasică în unele cazuri”, a mai declaratKovesi. CSM le-a audit și pe Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT și pe Elena Hosu pentru funcția de adjunct al DIICOT. Cele două au avut prestații slabe și neconvingătoare. La fel de negoving[tor a fost și Tiberiu Nițu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruța Kovesi a fost audiată timp de o oră de secția de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracțiuni ar trebui conficate mai ușor.

„În practică vedem că un inculpat are o avere ce depășeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentință clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susține că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze și investigații asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roșca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre prioritățile exercitării mandatului de procuror șef va fi respingerea oricăror intenții sau acțiuni care pot aduce atingere statutului constituțional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În același sens am acționat și din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează și am să solicit intervenția Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputației profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmații defăimătoare de către unii reprezentanți ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcțiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituției dar și procurori din alte parchete. ” Nu aș putea să spun că cinci vor fi din DNA, și patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat și nu am avut nici o obiecție. Rămâne probleme celor care au două mandate și care nu mai pot ocupa aceeași funcție. Voi face propuneri pe criterii de competență și procurori care au experiență pe anticorupție”, a declarat Kovesi

Alina Bica vrea poliția judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost și ea audiată de secția de procurori a CSM. Alina Bica și-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susținut și ea ca poliția judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituție.

Potrivit proiectului său de management, Bica dorește controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT și crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleași infracțiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Controalele, menționează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigențe profesionale și a principiului celerității”.

Tot pentru eficientizarea activității procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcție de vechimea și complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale”.
În același context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaționate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează și „creionarea și implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unui sistem informatic care să permită evitarea situațiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârșirea acelorași infracțiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

Elena Hosu: „Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate

Elena Hosu propusă pentru funcția de adjunct al DIICOT a fost audiată de secția de procurori. Elena Hosu a avut o prestație destul de ștearsă în fața CSM. La întrebările adresa de membrii comisie Hosu a răspuns cu fraze generaliste. În proiectul ei de management a prezentat o serie de obiective dar fără a contura clar și soluții.

Vorbind de confiscarea extinsă Elena Hosu a declarat că deși legea este în vigoare ea nu se aplică.
„Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT știu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracțiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

Elena Hosu arată în proiectul de management că unul dintre obiectivele sale strategice este o practică judiciară unitară, tot ea dorind crearea unei structuri de poliție judiciară proprie, similară DNA.

„Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalității organizate și a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor în condiții de credibilitate și corectitudine, cu respectarea dispozițiilor legii interne și a Convenției Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internațional care apără individul în fața statului, precum și cu respectarea jurisprudenței Curții Europene”, a scris Hosu în proiect.

DESFĂȘURAREA AUDIERILOR LIVE TEXT

UPDATE 17:00Robert Cazanciuc: Ați vorbit de integritatea profesională. La v-ați gândit exact?

Hosu: Este important ca noi ca și colegi să ne cunoaștem problemele. Așa putem evita problemele de integritate profesională

Audierea s-a încheiat

UPDATE 16:52 Florentina Gavadia: Ce măsuri ați lua pentru aplicarea confiscării extinse?

Elena Hosu: „Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT știu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracțiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

UPDATE 16:25 Elena Hosu: „Procurorii din DIICOT sunt specializați știu să simtă infracțiunea gravă. Crima organizată este precum o companie foarte specializată. Infractorii se specializează și noi trebuie să ne specializăm”

UPDATE 16:13 Elena Hosu: „Prezentarea materialului de urmărire penală se face uneori și pe holurile instituției. Acestă situație trebuie îndreptată prin transferarea de sedii poate de la RAPPS”

UPDATE 16:10 Elena Hosu: „Un procuror DIICOT solutioneaza anual 40 de cauze cu o medie de 4 rechizitorii. O disfuncție a DIICOT ar fi interpretarea nunitară a competenței în special în relație cu DNA. O rezolvare ar fi o aplicație de tip excris cu circuit închis”

UPATE 16:03 A început audiereaElenei Georgiana Hossu. Robert Cazanciuc: „Vă propun acum un om de echipă și vă rog să îi acordați încrederea dvs. Este un om loial structurii DIICOT”

Alina Bica vrea poliția judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost și ea audiată de secția de procurori a CSM. Alina Bica și-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susținut și ea ca poliția judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituție.

Potrivit proiectului său de management, Bica dorește controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT și crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleași infracțiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Controalele, menționează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigențe profesionale și a principiului celerității”.

Tot pentru eficientizarea activității procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcție de vechimea și complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale”.

În același context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaționate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează și „creionarea și implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unui sistem informatic care să permită evitarea situațiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârșirea acelorași infracțiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

UPDATE 15:34 Audiera Alinei Bica s-a încheiat. Urmează audiereaElenei Georgiana Hossu propusă pentru funcția de adjunct al DIICOT

UPDATE 15:03 Alina Bica: „La acest moment folosirea investigatorului sub acoperire este prevăzută în patru legi distincte. Trebuie să avem o reglementare unitară. „

UPDATE 14:43 Alina Bica și-a încheiat prezentare. Oana Hăineală: La Ministerul Justiției ați avut delegată atribuția de a viza spre legalitate documentele. Dacă într-o situație ipotetică există un dosar în care un act pe care l-ați vizat spre legalitate apare în acest dosar care este de competența DIICOT ce veți face în calitate de șef al acestei instituții?

Alina Bica: „Voi informa procurorul general. Îmi voi prezenta punctul de vedere și voi solicita ca dosarul să fie investigat de altcineva”

UPDATE 14:31 Alina Bica: „Anul trecut în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 mililioane euro. Însă au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro. Mi se pare un picuț cam puțin”

UPDATE 14:18 Alina Bica: „Idea de poliție judiciară trebuie să fie tratată ca politică de major interes pentru Ministerul Public. Un prim pas ar fi ca DIICOT să preia poliția judiciară. Un al doilea pas ar fi ca Ministerul Public să preia în întregime poliția judiciară. Eu sunt fan în ceea ce face DNA în privința poliției judiciare”

UPDATE 14:06 A început audierea Alinei Bica propusă pentru conducerea DIICOT.

Tot astăzi vor fi audiate și Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT și Elena Georgiana Hossu ca adjunct al acesteia. Audierile sunt transmise în direct pe site-ul CSM. Secția de procurori va anunța astăzi rezultatul procedurii. CSM poate emite aviz pozitiv sau negativ pentru ficare candidat. Avizul CSM este unul consultativ. În final decizia aprține președintelui Traian Băsescu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruța Kovesi a fost audiată timp de o oră de secția de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracțiuni ar trebui conficate mai ușor.

„În practică vedem că un inculpat are o avere ce depășeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentință clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susține că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze și investigații asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roșca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre prioritățile exercitării mandatului de procuror șef va fi respingerea oricăror intenții sau acțiuni care pot aduce atingere statutului constituțional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În același sens am acționat și din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează și am să solicit intervenția Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputației profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmații defăimătoare de către unii reprezentanți ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcțiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituției dar și procurori din alte parchete. ” Nu aș putea să spun că cinci vor fi din DNA, și patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat și nu am avut nici o obiecție. Rămâne probleme celor care au două mandate și care nu mai pot ocupa aceeași funcție. Voi face propuneri pe criterii de competență și procurori care au experiență pe anticorupție”, a declarat Kovesi

VEZI MAI JOS DESFĂȘURAREA AUDIERII ÎN FORMAT LIVE TEXT

UPDATE 10:46 Audierea Laurei Codruța Kovesi s-a încheiat.

UPDATE 10:44 Cazanciuc: MCV înseamnă un parteneriat bazat pe încredere. Ce putem face pentru a consolida încrederea partenerilor externi?

Kovesi: Din perspectiva Ministerului Public, activitatea sa a fost apreciată pozitiv. Deși colegii de la Reprezentanța Permanentă din Bruxelles fac eforturi diplomatice, lucrurile trebuie rezolvate din interior. În privința Ministerului Public obiectivele sunt destul de clare și ușor de atins. Trebuie însă un dialog între instituții.

UPDATE 10:41 Ministrul Justiției: Ce instrumente are la îndemâna procurorul șef al DNA pentru consolidare independenței procurorilor?

Kovesi: Foarte multe instrumente nu ai. Îmi aduc aminte că în urmă cu câțiva ani a existat o propunere de modificare a statutului. Am consultat procurorii și am am transmis un punct de vedere legislativului. Există această discuție privin modificarea stautului procurorului. Voi acționa în același sens adică voi trimite puncte de vedere motivate și cu practică europeană

UPDATE 10:36 Hach: Cunoașteți problema celor 90 de procurori care au semnat o petiție în care criticau procedura de numire. Cum veți gestiona acestă problemă?

Kovesi: Acea petiție nu mă viza pe mine direct. Nu cred că procurorii DNA au o problemă cu mine. Acea petiție viza pe altcineva. Sunt sigur că nu este o atmosferă ostilă față de mine. Am discutat cu mulți dintre colegii din DNA. Eu mereu am avut o colaborare bună cu procurorii din DNA.

UPDATE 10:35 Elena Hach: Cum vedeți înființarea unor posturi de consilier de integritate în cadrul parchetelor?

Kovesi: Nu știu ce atribuții ar avea. Dacă activitatea sa nu se suprapune cu cea a CSM nu am nimic împotrivă

UPDATE 10:31 Elena Hach: Ce strategie veți aborda pentru combaterea faptelor de corupție în sistemul judiciar și dacă veți aplica standarde de integritate?

Kovesi: Combaterea corupției în rândul Justiției va rămâne o prioritae. Am observat însă că multe din dosarele de corupție cu magistrați au plecat de denunțuri. Trebuie să păstrăm ce s-a făcut bun. Cred că au fost situații de încălcare a codului deontologic chiar și la DNA și a fost sesizat CSM și s-a intervenit. Cred că experiența procurorilor DNA pe aceste infracțiuni poate asigura un trend crescător pentru investigarea acestor infracțiuni.

UPDATE 10:30 Florentina Gavadia: Sunteți pentru extinderea sau restrîngerea birourilor teritoriale ale DNA?

Kovesi: Nu cred că se impune o restrângere a birourilor teritporiale. Poate extinderea și înființarea de birouri în zonele unde există corupție sistemică.

UPDATE 10:27 Kovesi: „Cred că este important ca procurorii DNA să aibe contacte cu ceilalți procurori. Experiența de procuror DNA poate fi utilă pentru restul procurorilor. Această experiență poate fi diseminată prin intermediul stagiilor de formare. Sper ca și colegii din DNA să găsească timp pentru aceste activități”

UPDATE 10:24 Kovesi a arătat că DIICOT și DNA au colaborat eficient în ultimii ani. Fostul procuror general a făcut aluzie la cazul Voicu unde instanța dispus o condamnare de 7 ani de închisoare. „Acest dosar a pornit de la DIICOT și a fost declinat la DNA”, a precizat Kovesi

UPDATE 10:23 Kovesi: „Inițial, la preluarea mandatului de procuror general, DNA funcționa cu 140 si ceva de posturi, acum are 175 de posturi. Din punct de vedere al numărului de dosare, numărul de procurori prevăzuți acum în schema poate fi suficient”

UPDATE 10:14 Hăineală: Ați spus că veți include în echipa de conducere procurori DNA dar și procurori din alte structuri, care va fi ponderea?

Kovesi: Nu aș putea să spun că cinci vor fi din DNA, și patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat și nu am avut nici o obiecție. Rămâne problema celor care au două mandate și care nu mai pot ocupa aceeași funcție. Voi face propuneri pe criterii de competență și procurori care au experiență pe anticorupție.

UPDATE 10:06 Hăineală: Veți face parte din comisia de evealuare ce greutate va avea celeritatea în acordarea calificativelor pentru procurori?

Kovesi: Trebuie făcută o evaluare în parte. Nota pentru celeritate va conta în funcție de modul în care au fost dispuse actele de urmărire penală și timpul în care au fost dispuse. În calitate de procuror general am văzut dosare înregistrare de un an jumătate care au fost declinate în repetate rânduri dar exista o justificare formală. Voi face o analiză pe dosarele vechi, această noțiune este definită de CSM un an de la înregistrare și șase luni de la începerea urmăririi penale.

UPDATE 10:03 Oana Hăineală: Cum vedeți procentul de achitări de 10% înregistrat de DNA, este o vulnerabiulitate sau un punct tare?

Kovesi: Dăcă ne raportăm la media europeană atunci putem spune că este un procent bun. Din practică însă vedem că acest procent de achitări au venit din desele modificări ale legislației. Trebuie să vedem dacă aceste achitări sunt imputabile procurorilor. Eu nu aș putea spune că este un procent îngrijorător

UPDATE 10:02 Fostul procuror general susține că va avea o colaborare foarte bună cu echipa propusă pentru conducerea Parchetului General. Kovesi și-a încheiat prezentarea. Urmează întrebările membrilor secției de procurori a CSM

UPDATE 9:58 Kovesi: „Trebuie să avem o comunicare cu publicul și menținerea imagini de instituție echidistantă. Voi pune în practică aceeași procedură pe care am aplicat-o la Parchetul General. Parchetul General a fost dat în judecată dar am câștigat toate aceste procese.”

UPDATE 9:57 Kovesi spune că va propune pe funcțiile de șefi de secție din cadrul DNA și pentru cele de șef de serviciu din cadrul DNA procurori care lucrează în această structură.

UPDATE 9:55 Fostul procuror general susține că va continua să apare independența procurorilor. „Am apărat independența și reputația procurorilor DNA și când eram procuror general. Am să o fac și acum ca șef al DNA. Spre ca împreună cu CSM și ministrul Justiției să reușim să păstrăm actualul statut al procurorului adică acela de magistrat”, a declarat Kovesi.

UPDATE 9:50 Kovesi susține că activitatea DNA poate fi îmbunătățită și prin aplicarea prevederilor legate de confiscarea extinsă. „În practică vedem că un inculpat are o avere ce depășeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentință clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susține că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze și investigații asupra averilor nejustificate.

UPDATE 9:43 Kovesi: „Activitatea DNA trebuie dezvoltată asimilând practica judiciară existentă. Prioritatea organelor judiciare trebuie să fie identificarea corupției sistemice și nu numai cazurilor punctuale. DNA trebuie să participe la elborarea strategiilor locale dar și la implementarea acestor strategii”

UPDATE 9:39 Laura Codruța Kovesi și-a început prezentarea proiectului de management. Fostul procuror general susține că în calitate de șef al DNA va încerca să optimizeze activitatea DNA. Puteți consulta proiectul de management al lui Kovesi aici

În cadrul ședinței secției de procurori a CSM de miercuri, 8 mai, au fost audiați Tiberiu NIțu, propus pentru funcția de procuror general, Bogdan Licu și Codruț Olaru pentru funcțiile de adjunct.

Kovesi este singurul procuror general care a condus Parchetul General timp de două mandate. În ultimele rapoarte pe Justiție ale Comisiei Europene activitatea Parchetului General a fost lăudată.

Nominalizarea lui Kovesi nu a fost însă lipsită de controverse. Procurorii DNA au semnat un protest susținând punctul de vedere al fostului șef al DNA, Daniel Morar, care a declarat că pentru conducerea DNA trebuia organizat un concurs. Mai multe voci din DNA susțin că parchetul anticorupție trebuie condus de un procuror care a lucrat în acestă structură. De altfel, și Daniel Morar a declarat public că Laura Codruța Kovesi nu este potrivită pentru a conduce DNA pentru că nu are expertiză pe anticorupție.

Fostul procuror general s-a înscris în concursul organizat de Mona Pivniceru anul trecut, dar s-a retras. Ulterior, Kovesi a fost delegată la MAE, care, la rândul său, a admis solicitarea Ministerului Justiției de a o numi ministru-consilier, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalităților stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Nominalizarea Codruței Kovesi a stârnit tensiuni și în cadrul USL. Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat nu susține nominalizarea fostului procuror general la DNA.

De altfel, PNL și Crin Antonescu au avut luări de poziții adverse față de Kovesi în timpul referendumului de anul trecut. Liderul PNL a atacat-o pe Kovesi pe tema anchetelor penale legate de fraudele la referendum. Mai mult, fostul ministrul PNL al apărării, Corneliu Dobrițoiu, a fost și cel care a făcut publică informația că Laura Codruța Kovesi a primit gradul de colonel deși nu făcuse stagiul militar. Kovesi a explicat atunci că a primit acest grad de la MApN pe când ministru era Gabriel Oprea, dar nu a fost înștiințată și nici nu a fost de acord cu acest grad militar.

Potrivit CV-ului oficial, Kovesi a început activitatea în magistratură la Parchetul Judecătoriei Sibiu în 1995. După cinci ani, în 2000, a devenit procuror șef al Biroului de Combatere a Corupției și Criminalității Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Sibiu. În 2006, a ajuns procuror șef al DIICOT Sibiu poziție de pe care a fost numită procuror general. În 2011, Kovesi a fost decorată de președintele Franței cu „Ordinul Național al Meritului”

Alina Bica, propusă la șefia DIICOT, în stenograme cu Blejnar

Propusă acum la șefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat în perioada mandatelor deținute la Ministerul Justiției de Cătălin Predoiu, care a reușit să obțină succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, impus de Comisia Europeană.

După ce Guvernul condus de Răzvan Mihai Ungureanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numită consilier al procurorului șef al acestei direcții, Codruț Olaru.

Alina Bica a intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe. În 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat în cadrul DIICOT.

Numele Alinei Bica apare în dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptată în timp ce discuta cu fostul șef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agenției. În 2010, Alina Bica era la Ministerul Justiției, iar Sorin Blejnar era șeful ANAF. Cei doi au fost interceptați în timp ce discutau despre promovarea unei cunoștințe a Alinei Bica într-o funcție la ANAF.

Georgiana Elena Hosu este propusă pentru funcția de adjunct al DIICOT. În acest moment, Georgiana Hosu este șef de serviciu în cadrul DIICOT. În declarația de avere spune că deține două mașini, credite de 35.000 euro. Procuroarea Hosu a fost cea care l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru, pentru fraudarea societății CICO cu 3,65 milioane de dolari.

În 2011, Georgiana Hosu a fost evidențiată de procurorul general Kovesi pentru merite deosebite. În 2005, Georgiana Hosu ar fi fost cercetată de Parchetul General pentru favorizarea infractorului, potrivit informațiilor din presă. În acest caz Georgiana Hosu a dispus neîceperea urmăririi penale față de afceristul Ștefan Riza care inițial fusese acuzat că a prejudiciat statul cu 8 milioane de dolari. Hosu nu a fost trimisă în judecată în acest dosar.