Potrivit reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în ședința de miercuri Secția pentru procurori a CSM a constatat că fostul procuror șef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele de conduită reglementate de articolul 9 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, conform cărora „judecătorii și procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitate lor”.
Secția pentru procurori a CSM a apreciat că, în principiu, relația de rudenie, căsătorie, afinitate și prietenie dintre un magistrat și orice altă persoană, inclusiv oameni politici, nu constituie o încălcare a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
„În cazul de față însă, din probatoriul administrat, au rezultat elemente care o puteau determina pe doamna Alina Mihaela Bica să aibă reprezentarea faptului că afișarea publică a relației de prietenie cu omul politic Elena Gabriela Udrea este de natură să afecteze aparența de imparțialitate în soluționarea unor dosare aflate în instrumentarea DIICOT, dosare vizând persoane din anturajul doamnei Elena Gabriela Udrea și cunoscute de către magistratul în cauză”, arată CSM
Decizia de miercuri a Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi contestată la Plenul Consiliului în termen de cinci zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 15 zile.
Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea Secției pentru procurori prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic, rămasă irevocabilă, se depune la dosarul profesional al Alinei Bica.
Conducerea CSM a sesizat Inspecția Judiciară în 31 octombrie 2014, pentru a face verificări atât în cazul cererii Alinei Bica, pe atunci procuror-șef al DIICOT, de apărare a reputației profesionale, cât și raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Sesizarea a fost făcută după ce fotografii cu Elena Udrea, Alina Bica și cu fosta șefă a Companiei Naționale de Investiții Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat „Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat și facturi din timpul șederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost șters.
Bica a cerut CSM să facă, prin Inspecția Judiciară, verificări privind aceste imagini, precizând că nu comentează aspecte ce țin de viața privată, din timpul unui concediu de odihnă. Ulterior, Bica și-a retras cererea.
Elena Udrea declara, după publicarea acestor fotografii, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acțiune la Haga, unde a și plecat ulterior cu trenul.
În luna ianuarie, Inspecția Judiciară a stabilit că fostul șef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele Codului deontologic al magistraților, în urma analizării fotografiilor în care Bica apare alături de Elena Udrea, în vacanță la Paris, raportul IJ ajungând la Secția de procurori a CSM.
Faptul că Alina Bica a încălcat Codul deontologic nu o afectează decât în măsura în care, dacă ar fi achitată în mod definitiv de instanța de judecată, ar trebui să fie evaluată de CSM, ca orice magistrat. În prezent, Bica este suspendată din magistratură, aflându-se în arest din 22 noiembrie 2014.
În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. În acest dosar, instanța supremă a decis, la sfârșitul săptămânii trecute, înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu în cazul Alinei Bica, soluția nefiind definitivă.
Chiar dacă măsură ar rămâne definitivă, Alina Bica nu va putea fi eliberate din închisoare întrucât pe numele ei este emis un alt mandat de arestare, în dosarul în care este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat și pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu. În același dosar sunt judecați omul de afaceri Dorin Cocoș, pentru trafic de influență (două fapte) și dare de mită, și fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.