Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cere guvernului abrogarea ordonanței de urgență 7/2019 pentru modificarea legilor justiției, cu excepția propunerilor care au venit din partea Consiliului.
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât transmiterea unei solicitări către Guvernul României în vederea abrogării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.7/2019, cu excepția dispozițiilor care au fost adoptate ca urmare a sesizării Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în soluția postată pe ordinea de zi soluționată a ședinței plenului Consiliului Superior al Magistraturii de luni.
Decizia a fost luată cu 12 voturi pentru, trei voturi împotrivă și un vot nul. Președintele CSM Lia Savonea urmează să participe la discuțiile de la Palatul Victoria, unde premierul i-a invitat pe reprezentanții magistraților.
Trei asociații de magistrați, Forumul Judecătorilor din România, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție, au anunțat deja că nu participă la întâlnirea de la Guvern, precizând că dialogul trebuia inițiat anterior emiterii ordonanței de urgență, iar acum singura soluție este abrogarea acesteia.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) își suspendă activitatea între orele 8-12 în fiecare zi, în intervalul 26 februarie-8 martie. Măsura este un protest față de modificările aduse prin ordonanță de urgență legilor justiției.
„Adunarea Generală a procurorilor DIICOT, cu majoritate de voturi a luat în discuție următoarele modalități de protest graduale până la abrogarea dispozițiilor mai sus criticate și a hotărât: suspendarea activității între orele 8-12 în fiecare zi, în intervalul 26.02-8.03.2019. În acest interval de timp vor fi soluționate doar urgențele, respectiv cauzele cu arestați sau alte situații operative ce nu suporta amânare”, se arată într-un comunicat de presă.
Procurorii DIICOT protestează astfel față de modalitatea în care Guvernul a adoptat a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanță de urgență, a legilor justiției.
„Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție”, se arată într-un punct de vedere adoptat, luni, de Adunarea generală a procurorilor DIICOT.
În opinia procurorilor instituției conduse de Felix Bănilă, ordonanța de urgență pe legile justiției are numeroase vicii de neconstituționalitate. „Astfel, din perspectiva extrinsecă, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție”, arată DIICOT.
Procurorii apreciază, de asemenea, că este necesară verificarea împrejurărilor care au condus la o atare situație și a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptării masurilor legale. Totodată, reprezentanții Direcției acuză că documentul încalcă principiul separației carierei judecătorilor și judecătorilor. Drept urmare, avertizează DIICOT, se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcții de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public.
„Aceeași inconsecvență a legiuitorului delegat se remarcă și cu privire la reformularea condițiilor referitoare la cariera magistratului și a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcții, observându-se că se acordă deopotrivă vocație de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcția, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii. Aceasta, după ce prin modificările aduse textelor inițiale ale Legilor nr.303, nr.304 și nr.317/2004 atât prin legile adoptate de Parlamentul României, cât și prin celelalte 3 ordonanțe de urgenta, ce au precedat O.U.G. nr.7/2019, toate limitele de vechime în funcția de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcții de conducere în parchete și instanțe, au fost ridicate„..
Procurorii critică modificările succesive prin ordonanțe de urgență si la intervale scurte de timp.
DIICOT cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României pentru efectuarea controlului de constituționalitate asupra ordonanței de urgență pe legile justiției și va transmite acest punct de vedere și Curții de Justiție a Uniunii Europene, care are în soluționare dosare care se bazează pe aceste prevederi.
Decizia procurorilor Direcției a fost adoptată cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenți.
Și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, a solicitat Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 7/2019, prin care au fost modificate legile justiției.
„În ziua de 25 februarie 2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr a solicitat Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 7/2019, prin care au fost modificate legile justiției. Solicitarea anterior menționată a fost transmisă, pentru informare, președintelui Consiliului Superior al Magistraturii și prim-ministrului României”, se arată într-un comunicat de presă.
Discuțiile cu premierul Viorica Dăncilă legate de justiție trebuie să pornească prin excluderea reprezentaților Asociației Procurorilor din România, Asociației Magistraților din România ori Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, pretind procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, care nu se simt reprezentați de nici una dintre ele.
„Amintim faptul că reprezentații acestor asociații profesionale au lansat în mod constant atacuri nefondate, la limita codului deontologic, împotriva Ministerului Public – PICCJ, DNA – și a conducerii acestuia”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța nu sunt membri și nici nu se simt reprezentați de asociațiile profesionale Asociația Procurorilor din România, Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, „iar orice discuție cu doamna prim-ministru trebuie să plece prin excluderea reprezentaților celor trei asociații profesionale sus-menționate de la dezbateri”.
Potrivit comunicatului, deși pe parcursul modificărilor legilor justiției, cele trei asociații profesionale „au susținut în mod vehement” principiul separării carierelor, nu au avut nimic de contestat atunci când Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a fost compusă din procurori numiți de comisii constituite în majoritate din judecători „sau persoane numite prin votul eminamente politic al Senatului României, încălcându-se astfel principiul separării carierelor”.
În plus, procurorii constănțeni acuză cele trei asociații profesionale că „s-au grăbit să fure startul„, după ce au văzut nemulțumirile magistraților și au anunțat că actul normativ care modifică legile justiției prezintă deficiențe.
„Văzând valul de nemulțumire din rândul magistraților în urma adoptării OUG nr.7/2019, reprezentanții acestor asociații s-au grăbit să fure startul și au anunțat că actul normativ prezintă deficiențe, încercând astfel să-și legitimeze existența și pozițiile publice, prin poziționarea alături de magistrații nemulțumiți, deși până la acest moment nu au avut nimic de contestat cu privire la încălcarea principiului separării carierelor, care era deja încălcat de legislația în vigoare, în detrimentul carierei magistratului procuror”, se arată în comunicat.
Procurorii constănțeni admit că revendicările din prezent ale celor trei asociații contestate sunt identice cu ale lor, dar nu se simt reprezentați decât de CSM. Totodată, ei apreciază că orice negociere cu Viorica Dăncilă trebuie să plece de la abrogarea de îndată a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2019.
Și președintele CSM Lia Savonea este contestată. Curtea de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare a acesteia din funcția de membru al CSM, solicitând celorlalte 15 curți de apel să se pronunțe asupra inițiativei.
„Într-adevăr, s-a discutat în Adunarea Generală a judecătorilor Curții, în data de astăzi (luni – n.red.) și s-a votat în sensul inițierii unei astfel de proceduri. Vor fi anunțate celelalte curți de apel și va trebui ca cele 15 curți, inclusiv Curtea de Apel Militară, să voteze dacă sunt de acord sau nu cu această procedură,” a declarat Cristian Dicu, purtător de cuvânt al Curții de Apel Brașov, care nu a precizat motivele ce stau la baza inițiativei. Savonea este judecător și a fost aleasă președinte al CSM în decembrie 2018.