CSM discută luni Memorandumul privind justiția. Documentul, adoptat de 101 instanțe și 28 de parchete

Luni, plenul CSM ia în discuție „punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios în legătură cu sesizările magistraților referitoare la Memorandumul privind justiția, întocmit de asociațiile profesionale și cu privire la necesitatea stabilirii și pregătirii de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei întâlniri cu conducerile instanțelor și ale parchetelor, precum și cu conducerile asociațiilor profesionale, în vederea discutării lui”, potrivit datelor afișate pe site-ul instituției.

„Faptul că CSM-ul a inclus pe ordinea de zi discutarea Memorandumului este un prim pas spre găsirea de metode practice de implementare a soluțiilor pe care le-am propus în vederea rezolvării problemelor din justiție, enuntate în acest document programatic”, a declarat pentru MEDIAFAX Daniela Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).

Memorandumul privind justiția a fost adoptat până în prezent de 101 instanțe din țară și 28 de parchete, altele urmând să decida în cadrul adunărilor generale dacă se alătură formei de protest.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Memorandumul are scopul de a readuce în prim planul atenției tuturor factorilor decidenți, spre rezolvare urgentă, problemele reale ale sistemului judiciar. Ele au fost afirmate încă din anul 2009 de întreg sistemul judiciar, inclusiv de Înalta Curte și CSM. Că ele sunt la fel de acute și azi, demonstrează ca atenția acelorași factori decidenți s-a concentrat pe cu totul alte chestiuni, cu consecințe nefaste pe planul încrederii în justiție, al calității actului de justitie și, astfel, asupra însuși drepturilor fundamentale ale cetățeanului. Atitudinea puterii executive față de judecători a devenit revoltătoare, independența judecătorilor a fost încălcata prin acte normative adoptate peste noapte. Așadar, protestul Magistraturii prin adoptarea memorandumului și prin alte acțiuni este justificat, iar CSM și Guvernul trebuie sa iasă de urgență din starea de pasivitate și să își asume de urgență măsuri de implementare a solicitărilor legitime ale judecătorilor și procurorilor. Autoadministrarea instanțelor prin preluarea bugetului de către ÎCCJ, asumarea concretă a unei strategii de investiții în sistem pentru îmbunătățirea condițiilor de muncăa, înlăturarea urgentă a discriminărilor salariale și recunoașterea și din aceasta perspectivă a rolului esențial al judecătorului în sistemul statal, adoptarea unor remedii legislative în vederea diminuării încărcării activității instanțelor cu cauze repetitive implicând statul, toate acestea sunt măsuri la îndemână chiar pe termen scurt. O atitudine de negare sau minimizare a problemelor din partea CSM, a ministrului Justiției și a Guvernului nu este constructivă și nu face altceva decât sa adâncească nemulțumirile din sistem”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Mateescu, președinte al Judecătoriei Vâlcea și candidat pentru funcția de membru al CSM.

Asociația Procurorilor din România și procurori care nu sunt membri ai asociației susțin solicitările cuprinse în memorandum.

„Justiția este realizată de judecători cu contribuția esențială, directă și nemijlocită a procurorilor. Preocuparea magistraților a fost și este în mod constant apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor și apărarea ordinii de drept. În acest context celelalte autorități constituționale trebuie să asigure condiții optime de funcționare a justiției, o atmosferă de calm, echilibru, dialog transparent și respect reciproc. Cerem să înceteze atacurile la adresa justiției”, transmite asociația printr-un comunicat de presă.

Și Uniunea Națională a Barourilor din România și-a anunțat sprijinul pentru demersul magistraților.

„Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România sprijină demersurile asociațiilor magistraților în vederea asigurării cadrului corespunzător îmbunătățirii calității actului de justiție și a condițiilor de muncă ale magistraților și personalului auxiliar, pentru consacrarea legală, expresă și precisă a garanțiilor dreptului la apărare și la respectarea confidențialității relațiilor avocat-client. Ne exprimăm convingerea că asociațiile magistraților vor sprijini în continuare eforturile organelor profesiei de avocat de a se realiza condiții corespunzătoare pentru asigurarea respectării dreptului la apărare prin avocat, inclusiv prin raporturi corecte între cei implicați în actul de realizare a justiției”, se arată într-un comunicat afișat pe site-ul instituției.

Asociațiile de magistați au discutat problemele recente din justiție cu experții Comisiei Europene care de ocupă de evaluarea sistemului judiciar din România, prezentându-le specialiștilor Memorandumul privind justiția prin care se solicită un set de măsuri pentru un sistem eficient și de calitate.Un raport scris privind problemele din justiție va fi trimis Comisiei Europene de asociațiile profesionale ale magistraților în perioada ce urmeaza.

Redăm integral Memorandumul privind justiția:

Ca urmare:

A nerezolvării problemelor semnalate în memorandumul justiției din 2009 și a adăugării unor probleme suplimentare,

A scăderii dramatice a încrederii în justiție într-un singur an cu 13%,

A viziunii reductive a justiției, văzută doar prin prisma „luptei împotriva corupției”, eroare preluată și în MCV,

A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-și îndeplini efectiv misiunea de garant al independenței justiției, inclusiv atunci când acest lucru a fost cerut de corpul magistraților, în situații precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunțarea unor hotărâri judecătorești, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații,

A nerezolvării promovării într-un mod transparent în funcțiile de conducere și la Înalta Curte de Casație si Justiție,

A inexistenței unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleși,

A numirilor politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

A subfinanțării sistemului de justiție, bugetul alocat justiției pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE (e.g. suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu),

A inexistenței în multe instanțe si parchete a spațiilor proprii pentru magistrați și personalul auxiliar,

A folosirii în instanțe si parchete de aparaturi uzate fizic și moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv,

A problemei resurselor umane în continuare acută, în lipsa suplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective implementării noilor coduri,

A salarizării inechitabile și discriminatorii dintre magistrații aflați în poziții similare,

A păstrării instanțelor sub autoritatea financiară a Ministerului Justiției, instituție cu evidentă conotație politică,

A zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g. salarizare ori taxa auto/timbru de mediu) ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanțe cât și costuri financiare semnificative pentru stat și cetățeni,

A disfuncționalităților create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală,

A supraaglomerării instanțelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluționare pe dosar de mai puțin de 2 ore, durată absolut insuficientă pentru un act de judecată de calitate),

A problemelor ridicate de modul de acțiune al Inspecției Judiciare în ceea ce privește respectarea independenței judecătorului în pronunțarea hotărârilor și unitatea de măsură în acțiune,

A temerii instaurate de Inspecția Judiciară prin modul arbitrar și abuziv în care au fost cercetați magistrații cu privire la soluțiile pronunțate,

A mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase și prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile favorabile persoanelor acuzate,

A nesocotirii importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client – avocat,

A perpetuării în spațiul public a unei justiții primordial represive,

A nerezolvării situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați,

A nepublicării procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația ofițerilor acoperiți în rândul magistraților,

A neclarificării de către CSM și alte instituții a interferenței dintre justiție și servicii de informații, în condițiile în care justiția a fost calificata ca fiind „câmp tactic” pentru SRI, a lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale, precum și faptul că SRI face verificări anterioare numirilor în funcțiile publice,

Având în vedere că toate aceste aspecte afectează în mod direct independența justiției, Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor din România adoptă în intervalul 5 septembrie – 16 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicită respectarea independenței sistemului judiciar și implementarea următoarelor măsuri:

1. Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul.

2. Celelalte puteri trebuie să asigure o independență reală a justiției, lipsită de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o justiție eficientă, modernă și de calitate.

3. Respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în stat, a forței obligatorii a hotărârilor definitive ale instanței, precum și a egalității de arme dintre acuzare și apărare.

4. Garantarea și respectarea statutului magistraților, independenței acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiții de muncă decente în sistemul judiciar.

5. În exercițiul funcțiilor lor, judecătorii și procurorii trebuie să fie și să apară independenți unii de ceilalți, conform rolului ce revine fiecaruia.

6. Proceduri transparente în numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public.

7. Publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în redactarea raportului privind MCV, a numelui experților consultați și a tuturor ONG-urilor și instituțiilor consultate cu privire la sistemul de justiție din România.

8. Asigurarea unei finanțări corespunzătoare bunei funcționări a justiției ca serviciu public. Înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială.

9. Preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanțelor de către ÎCCJ, așa cum prevede legea.

10. Adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce privește procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituții.

11. Revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de justiție prin exercitarea/declanșarea unor verificări similare controlului judiciar.

12. Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.

13. Crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale.

14. Respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016 de miniștrii statelor membre ale UE prin consolidarea legislației interne.

15. Garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești.

16. Relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor.

17. Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați/colaboratori/informatori ai serviciilor de informații.