CSM motivează respingerea propunerilor pentru șefia DNA și a Parchetului General: Irimie nu se poate impune ca lider, iar Nițu nu rezistă la stres

CSM a transmis Ministerului Justiției avizele negative în cazul procurorilor Ioan Irimie și Tiberiu Nițu propuși pentru funcțiile de procuror șef DNA și procuror general. În motivarea avizului negativ pentru procurorul Ioan Irimie se menționează că acesta nu „este la curent cu realitățile din cadrul DNA”, a oferit răspunsuri neconvingătoare în cadrul interviului de la CSM și modul său de prezentare nu a convins Secția de procurori că are „capacitatea de a se impune ca lider în fața personalului DNA”. Despre procurorul Tiberiu Nițu, secția de procurori a CSM spune că are un autocontrol scăzut, o rezistență scăzută la stres și irascibilitate.

Despre cei doi CSM spune că nu au identificat soluții pentru efientizarea instituțiilor pe care au urma să le conducă.

CSM a emis un aviz negativ pentru cei doi procurori propuși de Mona Pivniceru pentru funcțiile de procuror general și procuror șef al DNA. Procurorii Tiberiu Nițu (propus pentru Parchetul General) și Ioan Irimie (propus pentru DNA) au fost audiați joi de secția de procurori ai CSM. Audierile au fost extrem de tensionate. Daniel Morar membru al Comisiei i-a suspus unui adevărat test de cunoștințe pe cei doi candidați. Atât Morar cât și vicepreședintele CSM Oana Schmidt Haineală s-au arătat nesatisfăcuți de răspunsurile celor doi canidați. Ioan Irimie nu putut să răspundă coerent și la majoritatea întrebărilor adresate.

CSM a transmis pe 3 decembrie avizele negative pentru cei doi procurori. Avizele sunt însoțite de deciziile secției de procurori. Practic CSM explică de ce au fost respinse cele două propuneri ale Monei Pivniceru.

Despre Ioan Irimie secția de procurori spune că acesta a dovedit că nu cunoaște instituțiile europene și nu cunoaște prea bine cum funcționează DNA. „Totodata, se observa si cunoasterea lacunara a reaitatilor institutionale ale Directiei Nationale Anticoruptie de catre candidat, tinand seama, de exemplu, de lipsa unui raspuns satisfacator privind rolul Directiei Nationale Anticoruptie in cadrul Grupului de state Impotiva coruptiei (GRECO), precum si de ipsa unei prezentari coerente si detaiate a modaitatilor concrete de colaborare cu Ministerul Justitiei, Consiliul Supeior al Magistraturii, Parlamentul Romaniei, Ministerul Finantelor Pubice si alte institupi pubice, inclusiv cu Serviciul Roman de Informatii sau alte structuri informative specializate. „, se arată în documentul CSM

Irimie slab manager de serviciu teritorial

CSM mai reține că Irimie a avut o activitate slabă în fruntea DNA Cluj. CSM mai punctează că nici ca procurori simplu Irimie nu a avut o activitate corespunzătoare. „Anaizand perioada in care domnul procuror IOAN IRIMIE a exercitat functia de procuror șef al Serviciului Teritorial Cluj, Sectia pentru procurori refine lipsa de performanta in exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eicienta a activitatii, avand in vedere datele statistice privind activitatea la aceasta structure specializata in perioada 2003-2005, in raport cu datele statistice privind activitatea Serviciului Teritorial Cluj ulterioara acestei date, respectiv de la data acceptarii demisiei domnului procuror IOAN IRIMIE din functia de procuror șef al structurii specializate mencionate. „, se mai arată în motivarea CSM

Procurorul Irimie nu se poate impune ca lider în cadrul DNA

În final secția pentru procurori spune că Irimie nu este bun pentru șefia DNA pentru că este un manager slab, procuror fără activitate prodigioasă și nu are calități de lider. Iată ce se menționează în motovarea secției de procurori a CSM:

„Sectia pentru procurori apreciaza ca domnul IOAN IRIMIE nu intrunește calitățile necesare exercitarii functiei de procuror șef al Directiei Nationale Anticoruptie atat la nivelul cunoștintelor teoretice, cat si a deprinderilor practice privind managementul, comunicarea și principiile care guverneaza activitatea procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, cat și din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integrate asupra structurii pentru care a candidat și al abilitatii de a exercita un management strategic.

De asemenea, backgroundul și modul de prezentare al candidatului nu au fost de nature sa convinga Sectia pentru procurori in ceea ce privește capacitatea domnului procuror de a se impune  ca ider in fata personalului Directiei Nationale Anticoruptie, de a motiva corespunzator procurorii si restul personalului din directie pentru indeplinirea optima a competentelor legale.”, se arată în documentul CSM

Tiberiu Nițu nu cunoaște noile coduri

„Din analiza planului de management și din răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secției pentru procurori, rezultă ca modalitățile de înlăturare a vulnerabilităților identificate sunt tratate la modul general, soluțiile implică majoritar modificări legislative și nu sunt fundamentate pe studii și analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator în acest sens fiind necunoașterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea întrebărilor adresate de Secția pentru procurori, domnul procuror a evitat răspunsurile directe și concrete”, se arată în decizia Secției pentru procurori a CSM transmisă Ministerului Justiției.

Candidatului un autocontrol scăzut, o rezistență scăzută la stres, irascibilitate

„Din desfășurarea interviului, s-au sesizat în privința candidatului un autocontrol scăzut, o rezistență scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare și adaptare la interviu, precum și o spontaneitate redusă. Secția pentru procurori mai reține că domnul Nițu Tiberiu-Mihail a refuzat să răspundă la anumite întrebări relevante pentru conturarea profilului de candidat și a disponibilității la efort, edificator în acest sens fiind evitarea lămuririi unor aspecte privind experiența profesională, în contextul în care i s-au solicitat exemple privind acțiuni relevante care să-l evidențieze profesional cum ar fi un dosar important sau o acțiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”, se arată în decizia de respingere a nominalizării lui Nițu.

Concluzia Secției pentru procurori este că Nițu „nu întrunește condițiile și exigențele necesare funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Just:iție, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar și din perspect:iva structurii de personalitate, respect:iv a abilității de a relaționa cu personalul, de a empat:iza și de a reuși mot:ivarea și mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiect:ivelor Ministerului Public, toate pe fondul unei rezistențe scăzute la stres și al unei disponibilități. limitate la efort susținut”.