CSM răspunde Parchetului General: Sesizarea CCR în cazul Comisiei pentru alegeri nu e oportună

Conform sursei citate, în cadrul jurisprundenței CCR nu există cazuri similare. Mai exact, situația dintre Parchetul de pe lângă instanța supremă și Comisia de anchetă nu poate fi interpretat drept un conflict de natură instituțională.

În cadrul aceleiași solicitări, Parchetul General a cerut un punct de vedere CSM cu privire la „faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluție de clasare ce vizează infracțiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale”. În cazul acestei solicitări, CSM a stabilit că nu poate exprima un punct de vedere pentru că acest lucru ar excede competenței sale.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Augustin Lazăr, este cel care a transmis sesizarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena.

„În mod concret, este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluție de clasare ce vizează infracțiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită Consiliului să aprecieze cu privire la necesitatea sesizării în baza art. 146 lit. e) din Constituția Românei a Curții Constituționale a României cu o cerere de constatare a existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea legiuitoare și autoritatea judecătorească”, se preciza în comunicatul de presă din 31 iulie.

În cadrul scrisorii transmise CSM, procurorul general al României detaliază pașii parcurși până la acest moment în cazul solicitărilor transmise de Comisia parlamentară și insituția pe care o conduce. Mai exact, Lazăr arată că i-a fost solicitat, în 11 iulie, dosarul în care au fost anchetate faptele presupus a fi penale în legătură cu alegerile parlamentare din 2009. În acest dosar, procurorii PICCJ au dispus clasarea ce vizează infracțiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Procurorul general al României a refuzat să transmită o copie a acestui dosar, motivând faptul că legea nu îi permite să facă acest lucru. De asemenea, Augustin Lazăr sublinia, în acest context, că „activitatea unei comisii de anchetă nu are nici o tangență cu o anchetă judiciară”.

În 27 iulie, Comisia a revenit cu aceeași solicitare, arătând că „prin adoptarea unei soluții de clasare în cauză nu ne mai aflăm în cursul unui proces penal, caracterul nepublic dispărând, putând avea acces la dosar și alte persoane, nu numai cele menționate de Codul de procedură penală”.

În urma celei de-a doua solicitări a Comisiei de anchetă, răspunsul PICCJ a fost același.

„Considerăm că în această modalitate conduita Ministerului Public s-a circumscris principiului cooperării loiale, răspunsul trimis Comisiei Parlamentare având în vedere asigurarea respectării dispozițiilor imperative ale Codului de procedură penală și deciziilor Curții Constituționale”, arăta PG în solicitarea transmisă CSM.

Comisia parlamentară de anchetă a votat, în 10 iulie, trimiterea unei adrese și către procurorul șef DNA, prin care Laura Codruța Kovesi să fie întrebată dacă a fost acasă la Gabriel Oprea, sesizarea ministrului Justiției pentru măsuri, precum și sesizarea Parchetului General pentru copii ale declarațiilor persoanelor audiate.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a transmis, ulterior acestei solicitări, în aceeași zi, comisiei o scrisoare prin care anunța că nu se va prezenta la ședință, aceasta fiind a treia oară când Kovesi refuză să participe.