„Membrii aleși ai Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii atenționează că, prin exprimarea, de către personalități publice – politicieni, formatori de opinie, reprezentanți ai societății civile – a unor opinii sau aprecieri personale, referitoare la proceduri judiciare aflate în curs de desfășurare, pot fi generate deformări ale percepției publice privind înfăptuirea justiției în România, cu consecințe grave asupra încrederii cetățenilor în justiție”, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul CSM.
Procurorii subliniază că, indiferent de dreptul constituțional la liberă exprimare, care nu poate fi îngrădit, exprimarea în presă a unor opinii, fie partizane,„fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup – nu ține loc de hotărâre judecătorească” și nu are voie să atenteze la demnitatea, viața privată și imaginea persoanei.
„Comentarea excesivă, apriorică și într-un registru speculativ, în afara unui cadru procedural – de către persoane de formație și vocație variate sau având calitate de martor ori inculpat în alte proceduri judiciare aflate în derulare, dar în numele dreptului la liberă exprimare și a intersului public – poate dăuna însuși interesului public invocat și societății ca deținătoare a acestuia”, mai arată procurorii.
Reprezentanții CSM arată că responsabilitatea în astfel de cazuri revine statului și că instituțiile media nu se pot să înlocuiască instanțele judecătorești și „își exprimă încrederea că, atât instituțiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii și diverșii specialiști în variate domenii pot da măsura maturității, răspunderii și rolului lor social”, păstrând un echilibru, fără să se pronunțe în absența unor concluzii oficiale.
Reacția CSM vine în urma autodenunțului formulat de Sebastian Ghiță, care susține că în anul 2012 a participat, alături de alți demnitari, la falsificarea raportului tehnic privind teza de doctorat a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. În ultimele zile, în spațiul public au apărut reacții din partea mai multor politicieni, cazul fiind comentat atât de Kovesi, cât și de Klaus Iohannis.
Miercuri seară, președintele adeclarat că a vorbit cu procurorul general al României, pe care „l-a rugat” să se ocupe ca Parchetul să clarifice foarte repede suspiciunile de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Kovesi și să desfășoare toate cercetările „cu celeritate”. Deocamdată, președintele a exclus varianta unei demisii a șefei DNA, câtă vreme „nu există niciun indiciu că ar fi un plagiat acolo”, arătând că discuțiile pot fi reluate dacă în spațiul public vor apărea informații noi.
„Eu cred că Parchetul General trebuie să rezolve foarte repede această speță și pot să vă spun că în această chestiune am avut o discuție cu procurorul general pe care l-am rugat ca, în virtutea atribuțiilor domniei sale, să se ocupe ca această cercetare să se facă cu celeritate”, a spus președintele. Iohannis a precizat și că a avut o scurtă discuție cu șefa DNA, care l-a asigurat că nu are de ce să se simtă vinovată.
„Am vorbit cu doamna Kovesi însă nu cred că este ceva special de comunicat aici. (…) Nu cred că trebuie să vorbim despre o demisie atâta vreme cât, deocamdată cel puțin, nu există niciun indiciu că ar fi un plagiat. Acolo, sigur în măsura în care lucrurile iau altă turnură, se poate relua discuția, dar deocamdată nu am motive de îngrijorare”, a precizat președintele Klaus Iohannis.