CSM sesizează autoritățile cu privire la declarațiile la adresa magistraților făcute la Sf. Gheorghe

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecția Judiciară pentru efectuarea unor verificări în legătură cu declarațiile publice de natură a aduce atingere independenței justiției, făcute cu ocazia manifestării de la Sfântu Gheorghe în 1 septembrie.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii vrea ca Inspecția Judiciară să stabilească în ce măsură afirmațiile vehiculate în spațiul public la data de 1 septembrie 2012, la Sfântu Gheorghe, privind critici aduse hotărârii judecătorești pronunțate în dosarul nr. 13020/200/2011, sunt de natură a aduce atingere independenței justiției.

„Analizând evenimentele desfășurate recent în spațiul public, constat următoarele: 1. La data de 1.09.2012, la Sfântu Gheorghe, a avut loc o manifestația publică, denumită «Ziua Dreptății», în cadrul căreia organizatorii au adus o serie de critici la adresa Judecătoriei Buzău și a hotărârii pronunțate de această instanță în dosarul menționat. În cadrul manifestației au fost făcute afirmații de către organizatori potrivit cărora Judecătoria Buzău a luat o decizie care ar putea crea un precedent grav, aceea ce s-ar putea numi «renaționalizare». 2. Cu aceeași ocazie în cuprinsul discursurilor publice ale liderilor politici au fost făcute declarații de genul: … «Decizia instanței de la Buzău este îndreptată împotriva maghiarilor și face parte dintr-o tentativă de intimidare ca urmare a crizei politice interne din România. Este o decizie ilegală menită să îi sperie cu închisoarea pe cei care au militat legal pentru dreptate și adevăr”, … „în România există aproximativ 4.000 de procese în care etnicii maghiari sunt privați de bunurile naționalizate» … «Azi am venit să transmitem un mesaj clar: luați mâna de pe averile comunității maghiare. Nu ne luați ce e al nostru. După atacul mârșav la adresa Bisericii Reformate, mâine poate veni rândul oricui să fie privat de drepturile și averea sa, fie ea și Biserica Reformată, Evanghelică sau Unitariană. Dacă doi oameni sunt trimiși în închisoare pentru că au lucrat în folosul comunității, atunci mâine pot fi încarcerați alți 200. Rolul națiunii maghiare este să spună un NU hotărât acestei nedreptăți,…»„… «Condamnăm categoric demersul penal … și considerăm nedreaptă decizia luată în primă instanță..»”, se arată în sesizarea semnată de vicepreședinta CSM, procuroarea Oana Schmidt Hăineală.

Potrivit acesteia, declarațiile publice au fost preluate de numeroase publicații din România și Ungaria, în conținutul unor articole de presă și emisiuni audio-video în cuprinsul cărora au fost analizate și dezbătute aspecte care vizează hotărârea pronunțată de Judecătoria Buzău în acest dosar. „Criticile aduse unei hotărâri judecătorești și demersului Parchetului de trimitere în judecată pot reprezenta o presiune la adresa justiției atât din perspectiva procurorilor care au sesizat instanțele de judecată, cât și din perspectiva judecătorilor care vor fi investiți în soluționarea cauzei în căile de atac. O hotărâre judecătorească nedefinitivă poate fi criticată doar prin intermediul căilor de atac”, precizează Oana Schmidt Hăineală.

Astfel, vicepreședinta CSM cere Inspecțiai Judiciare a Consiliului ca, potrivit competențelor ce î revin, să facă verificările necesare pentru a stabili în ce măsură elementele de mesaj public „au aptitudinea de a aduce atingere independenței magistraților în înfăptuirea actului de justiție”.

Aproximativ 25.000 de maghiari, între care sute de preoți, au participat, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, la protestul organizat față de sentința în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó” din municipiu, scopul acțiunii fiind acela de a semnala că decizia instanței ar putea fi un precedent periculos.

O parte din protestatari au avut pancarte cu mesaje precum „Dreptate”, „Dreptate lui Marko, Marosan și Miko”, „Justice”, „Autonomie teritorială Ținutului Secuiesc” și steaguri secuiești și ungare.

Printre manifestanți au fost distribuite mii de ecusoane, de culoarea neagră, cu inscripția în limba maghiară „M – 2012.09.01. – Ziua Dreptății”, precum și mii de fluturași cu manifestul care a fost citit la sfârșitul protestului.

Protestatarilor li s-au adresat președintele UDMR, Kelemen Hunor, episcopul-vicar al Bisericii Reformate Kató Béla, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, episcopul reformat Pap Géza, arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi György, episcopul unitarian Bálint Benczédi Ferenc, episcopul Bisericii Evanghelice Luterane, Adorjáni DezsÅ‘, episcopul reformat Csűry István, europarlamentarul TÅ‘kés László.

Scopul acțiunii, organizată de Bisericile istorice maghiare, a fost acela de a semnala că decizia instanței în acest caz, care nu este încă definitivă, ar putea fi un precedent periculos.

Manifestarea, denumită „Ziua Dreptății”, a fost organizată de bisericile istorice maghiare, cu susținerea formațiunilor politice maghiare și a organizațiilor civice, potrivit organizatorilor scopul acesteia nefiind acela de a se pune presiune asupra justiției, ci de a protesta față de o „nedreptate” și de a atrage atenția asupra faptului că această decizie ar putea fi un precedent periculos ce poate duce la renaționalizarea oricărui imobil restituit legal cultelor religioase.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Brașov i-au trimis în judecată, în decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, în prezent secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, și Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave.

Procurorii au stabilit că, în 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, înființată în baza OUG 83/1999.

Potrivit procurorilor, cei trei acuzați au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realității, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe și l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuție a avut destinația de școală din momentul edificării construcției și includea două instituții de învățământ: Liceul Teoretic „Szekely Miko” Sfântu Gheorghe și Liceul Teologic Reformat.

Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuțiilor celor trei inculpați în cadrul comisiei, având competențe în privința examinării legalității cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susținerea cererilor și de adoptare a deciziilor în concordanță cu aceste documente, susțineau procurorii.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administrației Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât și a Cărții Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzații ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.

Recent, magistrații Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeași acuzație, instanța stabilind în cazul acestuia un termen de încercare de cinci ani. Pe perioada termenului de încercare, Clim trebuie să respecte o serie de interdicții și obligații stabilite de instanță, între acestea să nu poarte arme sau să nu săvârșească noi infracțiuni.

Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Decizia instanței buzoiene nu este definitivă, recursul în acest caz urmând să fie judecat la Curtea de Apel Ploiești, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.