Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătoarească și Guvern privind modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, a adresat, miercuri, Curții Constituționale cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și puterea executivă, reprezentată de Guvern, a anunțat CSM, într-un comunicat de presă.
„S-a apreciat că, prin schimbarea de către Guvernul României a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, s-a adus atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în condițiile în care a fost vidată de substanță o atribuție fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa – prevăzută de art. 133 alin. 1 din Constituția României – de garant al independenței justiției”, a precizat CSM.
Totodată, CSM consideră că modificarea acestui mecanism prin Ordonanță de Urgență a Guvernului încălcă dispozițiile articolului 115 alineatul 6 din Constituție – astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudența Curții Constituționale -, conform cărora ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Președintele CSM a făcut sesizarea în calitate de titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituțională cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională, în temeiul dispozițiilor articolului 146 litera e din Constituție, republicată, ale articolului 34 și următoarele din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale articolului 24 alineatul 3 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.
Premierul Victor Ponta ar trebui să meargă, miercuri după-amiază, la Consiliul Superior al Magistraturii, printre subiectele propuse pentru discuții fiind și procedura de nominalizare a candidaților la funcția de judecător la CEDO din partea României.
Primul ministru declara că se va întâlni miercuri, ca premier, împreună cu noul ministru al Justiției, cu Secția de judecători din CSM, menționând că întâlnirea a fost stabilită la ședința Plenului Consiliului care a avut loc săptămâna trecută.
Premierul anunța marți că i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru a clarifica cine anume are atribuția numirii judecătorului României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv o comisie guvernamentală sau Consiliul Superior al Magistraturii.
„Existând o dispută între CSM și Guvern apropos de ordonanța privind numirea judecătorului la CEDO, am decis să îl rog pe Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, iar Curtea Constituțională să ne dea un răspuns cine numește la CEDO: ca în toate țările europene, o comisie guvernamentală, sau doar CSM-ul, ca în România. Cum spune Curtea Constituțională așa facem și dacă o să avem un regim special față de restul Europei, și dacă o să avem un regim ca toată Europa, important e să avem un regim necontestat”, spunea Ponta la începutul ședinței de Guvern.
La sfârșitul lunii martie, Guvernul a adoptat o ordonanță care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanțe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la CEDO, candidații urmând să fie stabiliți până spre sfârșitul lunii iulie.
Noua ordonanță stabilește înființarea unei comisii interinstituționale care să gestioneze procesul de selecție și stabilirea componenței acesteia, comisie care va fi formată din ministrul Justiției, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE, directorul Direcției Afaceri Europene din cadrul MJ, un membru al CSM, un judecător al ÎCCJ, Avocatul Poporului, un cadru didactic universitar de competență recunoscută.
Guvernul susține că actul normativ va asigura implicarea în procedura de selecție a tuturor instituțiilor cu atribuții în problematica protecției drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriștilor cu înaltă reputație profesională la funcția de judecător al CEDO, o selecție transparentă și o evaluare riguroasă și echidistantă a candidaturilor, precum și un calendar predictibil de desfășurare a procedurii.
Executivul a justificat urgența actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidații până la 26 iulie 2013.
Potrivit Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiecare stat parte are dreptul de a propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidați în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Guvernul a mai susținut că legislația românească în vigoare nu prevede condițiile în care persoanele ce întrunesc cerințele impuse de Convenție pot accede la o astfel de poziție, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparența, obiectivitatea, rigoarea și profesionalismul selecției, precum și calendarul procesului de selecție.