Prima pagină » Știri » CSM sesizează Inspecția Judiciară, pentru afirmațiile lui Traian Băsescu

CSM sesizează Inspecția Judiciară, pentru afirmațiile lui Traian Băsescu

CSM sesizează Inspecția Judiciară, pentru afirmațiile lui Traian Băsescu
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, marți, Inspecția Judiciară cu privire la declarațiile lui Traian Băsescu, care spunea că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruța Kovesi și Livia Stanciu "din silă", pentru că "sunt artizanii acestui mod răvășit de a face justiție".

Președintele CSM, Marius Tudose, a sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu cele mai recente afirmații ale fostului președinte referitoare la justiție, făcute luni seară la postul de televiziune B1, dar și cu privire la o postare a Elenei Udrea pe o pagină de socializare.

„Ca urmare a declarațiilor lansate în spațiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – și „X-PRESS”- 6 aprilie 2015-, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum și a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenței sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările și completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, luni, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruța Kovesi și Livia Stanciu „din silă”, pentru că „sunt artizanii acestui mod răvășit de a a face justiție, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că „vor să mai rămână cinci mandate”.

Întrebat de ce nu îi sună pe Florian Coldea (adjunctul șefului SRI- n.r.), pe Codruța Kovesi sau pe șefa ICCJ, Livia Stanciu, Traian Băsescu a declarat: „Pot să vă spun că din silă?”.

Băsescu a continuat: „Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvășit de a face justiție, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcție”.

Ulterior, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului șef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate și că „foarte rar” ea s-ar putea lăsa intimidată de reacții ale unor politicieni.

„Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca țară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca țară din partea altor state și cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toți cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, își exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraților. Foarte rar, și cred că veți vedea, că președintele Înaltei Curți – și aici, sigur, vorbesc în nume personal – m-aș lăsa intimidată de reacții ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfășoară judecătorul Livia Stanciu”, a spus președintele ICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe de altă parte, Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că „toți oamenii care sunt chemați la DNA sunt întrebați, într-o formă sau alta, dacă știu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi și noi dosare penale, fără să se țină cont de probe sau de faptul că „toate aceste denunțuri ar fi făcute sub presiune”.

„Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalți doi inculpați aflați în arest, Rudel Obreja și Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar și promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se dorește adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepția publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

Udrea mai arăta că „procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deși există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influențeze și constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declarație împotriva sa.

Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare „a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se „foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

„E clar că luni s-a venit cu o soluție în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menționează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaților acesteia să pună anumite întrebări relevante.

Tot marți, în plenul CSM, a fost analizat un alt raport al Inspecției Judiciare privind declarațiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit raportului Inspecției Judiciare, declarațiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiției și asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independența procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din cadrul IJ.

Membrii CSM au decis, în urma deliberărilor, să își însușească raportul inspectorilor judiciari.

Inspecția Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecințele unor acțiuni politice îndreptate împotriva sa.

CSM a cerut Inspecției Judiciare să facă verificări după ce conducerea Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Consiliului să apere magistrații, apreciind că este regretabil că un fost președinte pune la îndoială independența și imparțialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiției.

Citește și