CSM sesizează Inspecția Judiciară pentru declarațiile lui Ponta, Băsescu și Vosganian

Membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat cele trei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare cu privire la afirmații despre justiție făcute de premierul Victor Ponta, de președintele Traian Băsescu și de senatorul Varujan Vosganian.

Inspecția Judiciară urmează să analizeze afirmațiile și să prezinte concluziile într-un singur raport privind apărarea independenței justiției, care va fi prezentat plenului CSM.

Analizarea declarațiilor făcute de premierul Victor Ponta în 6 octombrie, referitoare la dosarul privind societatea Petrotel Lukoil, aflat pe rolul Parchetului Curții de Apel Ploiești, a fost pe ordinea de zi a ședinței de joi a plenului CSM.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Procurorul este suveran și nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajați, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal și la Conpet, că nu știe procurorul și nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete și nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuși ca vineri să poată să plătească salariile și ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul și să fie sancționați oamenii care au încălcat legea”, a spus Ponta.

El a precizat că a fost informat despre acest caz, fără a avea detaliile dosarului, și a punctat faptul că acest dosar nu are nicio conotație politică, necontând faptul că este vorba de o companie din Rusia.

„Îmi exprim speranța ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană și independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oamni și de niște interese economice de funcționare a altor companii extrem de importante și sper doar în înțelepciunea și responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluția legală. Totuși, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o mașină și indisponibilizăm mașina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu știu unde și nici rafinăria nu o mutau mâine din România.

Dar justiția este independentă își face datoria și bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că așa e cu justiția. Eu doar sper și ne dorim să se găsească soluția legală prin care, pe de-o parte, să fie sancționați cei vinovați, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu „Fiat Justitia Pereat Mundi” („Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.)…eu sper să fie doar cu „Fiat Justitia”, fără să piară și lumea numai din asta”, a spus Ponta.

Aceste declarații au fost reluate de premier în ultimele zile.

Dezbaterile pe marginea acestui subiect sunt în derulare la CSM:

Adrian Bordea, președinte CSM: S-a afirmat continuu că independața este atributul fundamental al magistratului, dar și că îi corespunde responsabilitatea de a respecta legea. În anumite apar în spațiul public aspecte de pot fi interpretate ca ingerințe. Consiliul a reiterat că intervențiile persoanelor care dețin funcții importante nu pot interfera cu actul de justiție. Uneori aceste intervenții depășesc cadrul normalității. Cea ce este cert este că în privința unor hotărâri nu ai a te pronunța la fel și în cazul urmării penale nu ai a te pronunța cine are o vinovăție mai mare sau mai mică. Trebuie să le cerem acestor pesoane la acțiuni mai rezervate.

În ultimul atent presa este activă. E bine că este activă că nu putem să ne uităm la tv 20 de ore. Trebuie să garantăm noi că CSM va garanta indepența fiecărui magistrați.

Gheorghe Muscalu, vicepreședinte CSM: Am tras semnale de alarmă prin comunicate și am cerut oamenilor politici să fie mai rezervați. Cred că putem să facem asta din nou. Fiecare judecător are toate prevederile să se manifeste independent. Trebuie să fim foarte atenți la aceste reacții să nu fie în urma unor provocări. O anumită poziție poate să afecteze activitatea procurorilor. În cazul PCA Ploiești reacția procurorilor a fost dură: ne-au spus să îi lăsăm în pace să își facă treaba și că nu orice vorbă afectează acținile sale.

Trebuie să avem o luare de poziție și în cazul Procurorului General care este încondeiat ca procuror politic. Cred că trebuie să reacționăm și în acest caz.

Tiberiu Nițu, Procurorul General al României: Vă spun că de persoana mea că dincolo de procuror de partid, procuror politic de doi ani de zile mi se spune asta și nimeni nu îmi ia apărarea. Eu nu mă plâng. A apărut în ecuație și soția mea. Soția mea nu este procuror șef de secție urmărire penală la PCA Ploiești. Să faci astfel de afirmații că eu și soția mea coordonăm anchete în țara asta… ce afirmație mai gravă poate fi făcută? Eu am vrut să sesizeze că procurorii sunt independenți și sunt profesioniști. Nu pot fi influențați de declarațiile unor persoane politice. Procurorii de la PCA Ploiești au dat un comunicat spunând exact asta. 

Livia Doina Stanciu: De aproximativ trei ani de zile tot dăm astfel de semnale către oamenii politici. Am constat că oamenii politci au depășit limitele discursului public și au încercat să decredibilizeze Justiția.

Am aflat de comunicatul colegilor de la PCA Ploiești care spun că nu țin cont dedeclarațiile oamenilor politici și nu au nevoie de sprijinul CSM. Spun că ei sunt capabili să acționeze. Anumite cu bună sau reacredință sunt transmise către cetățeanul de rând. Apare doar informația transmisă de politicieni, dar nu mai apare și informații că lucrurile nu stau așa.

Pe lângă lucrurile generale din comunicatele CSM, care de multe ori sunt date cam degeaba, eu cred că trebuie să facem ceva mai mult. Poate să îl întrebăm pe magistrat ca să arătam adevărul.

Tiberiu Nițu: Un candidat la alegeri a spus: Tiberiu Nițu lucreză cu politicul. Soția lui Nițu este șefă acolo și supervizează dosarul. Eu nu fac plângere pentru că lumea știe cine sunt eu. Informația privind soția mea este total falsă nu este nici un fel de șef de birou. Eu nu pot să mă duc în campanie să dau replică unui candidat la alegerile prezidențiale. Eu sunt independent ca procuror general și ca procuror. Eu atât vă spun să nu plecăm noi de la premisa ca avem colegi vulnerabili și neputincioși. Dacă un coleg vine și spune că vrea să fie apărat atunci da hai să îl apărăm.

Adrian Bordea: Aș vrea să dăm un mesaj puternic că nimeni și nimic nu poate să înfrângă independența Justiției.

Un membru CSM propune sesizarea CNA.

Horațius Dumbravă: Am fost și eu subiectul unor astfel de atacuri. Și eu cred că trebuie să trimitem un mesaj puternic. Mai ales că avem o condiționalitate în MCV. Eu cred că atât președintele cât și premierul au greșit.

Este un adevăr infailibil că încredere în Justiție a crescut și se datorează colegilor judecători și procurori. Este pentru a nuștiu a câta oară când dezbaterile actorilor politici se fac în urma unor scurgeri de informații.

Tiberiu Nițu: Eu cred că singura măsura pentru un magistrat care se simte intimidat de un articol, de o emisiune, de un articol , acel coleg care vine să spună să îl apără atunci facem pavăză. Eu nu cred că e bine să spunem că toți sunt atacați și vulnerabili. SIngura variantă ar fi să facem același protest zilnic. Sistemul de Justiție să protesteze zi de zi față de politicienii care atacă Justiția. 

Tiberiu Nițu: Aș face un clip în care să zică: Atacurile la adresa justiției dăunează statului de drept!

Horațius Dumbravă: Nu este de ajuns sesizarea Inspecției Judiciare

Horațius Dumbravă, membru CSM și fost președinte al consiliului, a transmis un apel în care spune că va solicita sesizarea Inspecției Judiciarea în acest caz, dar și în cazul unor declarații făcute de președintele Traian Băsescu la începutul lunii. 

Citește mai jos apelul lui Horațius Dumbravă

â–ºCu privire la punctul 17 al ordinii de zi al Plenului C.S.M. din 9 octombrie 2014 „Analizarea declarațiilor apărute în spațiul public în data de 06.10.2014 referitoare la dosarul aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu privire la SC Petrotel Lukoil SA.” vă solicit:

â–ºUn Apel/Avertisment ferm și categoric pe care Plenul C.S.M. să-l facă la adresa întregii clase politice, a tuturor politicienilor de a nu târî justiția în meschine lupte politice și nici de a folosi retorici periculoase la adresa justiției printr-un verbiaj cu tentă populistă sau, poate, chiar cu interese a căror direcție și orientare par a fi oculte.

â–ºÎn ultima perioadă s-au întețit atacurile nefondate la adresa justiției din partea politicienilor. Este adevărat că justiția are rezistența și anticorpii necesari, dobândiți ce-i drept în ultimii ani atât prin aplicarea mecanismelor legale de către instituțiile judiciare, dar și ca urmare a intervenției decisive a Comisiei Europene, de a face față la astfel de acțiuni politicianiste neîntemeiate.

â–ºContextul din zilele acestea, în care apar declarații ale Președintelui României, dl. Traian Băsescu, în care sunt devoalate date și informații din dosare penale (la care mă voi referi mai jos) sau declarații ale Primului Ministru, dl. Victor Ponta, prin care sunt atenționați procurorii cum trebuie în mod concret să-și facă ancheta, impun cu ca C.S.M. să ia atitudine împotriva oricărui act care știrbește independența justiției și erodează încrederea publicului în justiție. În această perioadă în care se multiplică atacurile la adresa justiției nu este îndeajuns ca, punctual, să fie sesizată Inspecția Judiciară după care să așteptăm săptămâni la rând până când Inspecția Judiciară va analiza și propune Plenului concluziile verificărilor făcute. Ci este nevoie de un Apel sau un Avertisment categoric pe care Plenul C.S.M. să-l facă la adresa tuturor politicienilor.

â–ºIată câteva argumente în sensul unui astfel de Apel/Avertisment:

â–ºNu mai departe de luna ianuarie a acestui an, Comisia Europeană a atras atenția în raportul MCV, raport de altfel aprobat de Parlamentul și Consiliul European, că România „ … trebuie să asigure Consiliului Superior al Magistraturii condițiile necesare pentru consolidarea activității sale de protejare a independenței sistemului judiciar și de sprijinire a magistraților confruntați cu provocări care aduc atingere independenței sistemului judiciar..”. Or, este de domeniul evidenței că suntem într-o asemenea situație în care C.S.M. să ceară decidenților politici, politicienilor, să respecte independența justiției, funcționalitatea independentă a acesteia;

â–ºAstfel de declarații politicianiste nefondate venite de la cel mai înalt nivel – Președintele României și Primul Ministru, făcute într-un foarte clar context al unei bătălii politice cu mize politice, pot multiplica atacuri nefondate împotriva justiției pe care și alți politicieni să le imite. De aceea, acum este momentul în care Plenul C.S.M. să aibă o poziție fermă, fără echivoc, fără să mai aștepte rezultatul verificărilor Inspecției Judiciare (rapoartele vor fi întocmite, fără îndoială, de I.J., ocazie cu care Plenul se va pronunța punctual);

â–ºEste de datoria C.S.M. să asigure și să apere funcționarea independentă a justiției: nimeni, în niciun fel – că este politician sau simplu cetățean – nu trebuie să interfereze cu activitatea independentă a judecătorului sau procurorului. Da, justiția are una din cele mai mari cote de încredere, azi, ale populației, conform Eurobarometrului și sondajelor de specialitate efectuate în ultima vreme. Însă această încredere s-a construit cu greu în timp – a fost și este efortul sutelor de judecători și procurori care și-au făcut datoria și care, din păcate, au fost atacați sistematic în spațiul public de unii politicieni sau reprezentanți mass – media. Justificarea și calitatea noastră de membri C.S.M. ne impun datoria de a asigura cadrul constituțional al independenței justiției, ca o datorie, însă, și față de cetățeni, care au o încredere sporită în justiție, dar și față de colegii noștri, judecători și procurori.

â–ºAsta nu înseamnă că justiția, ea însăși, nu trebuie să-și pună ea însăși problema calității actului de justiție pe care-l are de înfăptuit și că trebuie să accepte critici fondate, pertinente venite din afara sistemului de justiție.

â–ºȘi trebuie să recunoaștem, noi, reprezentanți ai sistemului, că este o problemă care trebuie să ne preocupe în cel mai înalt grad. Este nevoie de responsabilitate și responsabilizarea judecătorilor și procurorilor care îndeplinesc actul de justiție și acolo unde se greșește, sancționată imediat greșeala, cu atât mai mult cu cât sistemul de justiție are aceste pârghii legale în acest sens.

â–ºÎn ce privește chestiunea punctuală a sesizării Inspecției Judiciare cu privire la afirmațiile Primului Ministru, dl. Victor Ponta, legate de un caz concret aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, eu vă solicit să fie sesizată Inspecția Judiciară.

â–ºCategoric sunt elemente care impun sesizarea Inspecției Judiciare pentru a face verificările prevăzute de lege privind încălcarea independenței justiției.

â–ºEste necesar ca prin afirmațiile făcute de dl. Prim Ministru, din păcate în mod repetat („Să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni și de niște interese economice de funcționare a altor companii extrem de importante și sper doar în înțelepciunea și responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluția legală. Totuși, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o mașină și indisponibilizăm mașina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu știu unde și nici rafinăria nu o mutau mâine din România”), Inspecția Judiciară să analizeze urmând ca Plenul C.S.M. să decidă dacă nu cumva a fost încălcată Constituția României prin sugestiile făcute public de dl. Prim Ministru de cine, de cum trebuie să țină cont procurorii în cazul concret pe care aceștia îl au de soluționat.

â–ºÎn aceeași măsură, trebuie analizat dacă nu cumva prin astfel de declarații nefericite, ca să mă exprim eufemistic, nu se crează un precedent dăunător cu consecințe negative asupra independenței justiției, în sensul în care de acum orice mare evazionist să procedeze la fel: să preseze Guvernul României, miniștri prin amenințări cu închideri de întreprinderi și concedieri colective în afara cadrului procesual penal.

â–ºDe altfel, în chiar comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, emis ieri, 8 octombrie 2014, se arată că măsurile de impunere sau de ridicare a sechestrului se fac în cadrul procesual și nu ca urmare a declarațiilor publice făcute de politicieni. Acesta este încă un motiv în plus de a sesiza Inspecția Judiciară, de a face verificări în ce măsură aparența funcționării independente a justiției nu a fost afectată prin declarațiile făcute de Primul Ministru pentru că, într-adevăr, avem de-a face cu un proces penal aflat în curs de desfășurare, măsurile procesuale ca și contestațiile împotriva acestora se fac în cursul procesului și se rezolvă de judecători și/sau procurori și nu ca urmare a declarațiilor unor politicieni.

â–ºVă solicit, de asemenea, ca Inspecția Judiciară să fie sesizată și într-o altă chestiune punctuală pentru care există elemente suficiente că ar putea exista o atingere adusă independenței justiției, și anume declarația Președintelui României din data de 3 octombrie 2014, declarație dată de dl. Traian Băsescu cu ocazia solicitării începerii urmăririi penale împotriva unor foști miniștri.

â–ºIată ce declara dl. Președinte: „Vă mai pot da ca un element care nu înseamnă divulgarea conținutului dosarelor, deși am văzut că declarații din dosar au apărut în spațiul public, nu știu cine a făcut-o, vă pot spune că în ceea ce privește recuperarea sumelor, parte din conturi sunt blocate în străinătate și parte din oamenii care erau susceptibili a primi bani nu au primit încă niciun ban. Dar declarațiile martorilor sunt declarații de martor și ele nu au fost integral acoperite cu probe în interiorul comisiilor rogatorii. Vreau să mai știți un lucru, pentru că am văzut aventura «bittneriană», puternic lansată pe piață și susținută. În opinia mea, este o intoxicare, acest dosar nu pornește de la declarațiile sau spovada lui Bittner despre care nu se face nicio referire aici. Structurile de securitate au semnalat riscuri de incorectă gestionare a acestui contract în 2009, iar informațiile au fost transmise și instituțiilor cu responsabilități. O să spuneți: bine, domnule președinte, dar din 2009 până acum… A fost extrem de dificil de mers înapoi, la inițierea contractului și până acum. Deci, vă asigur că nimic din ce este în acest dosar nu provine de la Bittner. Informațiile mele sunt că n-a fost căutat de nimeni Bittner prin Statele Unite. Deci, este un lucru pornit din 2009 și s-a ajuns în 2014 la unele clarificări. Asta ca informație pentru dumneavoastră, că am văzut tot soiul de abordări de genul: «a venit», «le-a pus dosaru», «n-au ce să facă procurorii». Cei care spun așa pot fi suspectați că servesc altfel de interese și, să nu se supere pe mine, poate au făcut-o din naivitate. Sigur, a fost muncă, pe comisii rogatorii, cu alte state, dar a fost munca pornită din România, în baza unor sesizări ale structurilor cu responsabilități din 2009. Că lucrurile au mers mai repede sau mai încet, este altă treabă, iar cei care au vorbit sunt numai români, să știți. Încă n-a vorbit niciun străin pentru DNA, cei care-au vorbit, cei care-au făcut denunțuri, ca să folosesc termenii din dosar.”

â–ºDupă studiul dosarelor, spune în declarație domnul Președinte, rezultă că unele persoane care fac obiect al anchetei penale nu au primit bani, că sunt conturi blocate în străinătate, că declarațiile de martor luate în dosar de procurori nu sunt acoperite cu probe, că anumite persoane care nu au făcut denunțul la D.N.A. etc.

â–ºUrmărirea penală este nepublică, confidențială. Toți actorii care contribuie la înfăptuirea actului de justiție, inclusiv Președintele României, Senatul sau Camera Deputaților (care potrivit art. 109 din Constituție pot cere urmărirea penală) trebuie să respecte aceste coordonate procesuale. Și asta nu pentru că o spune neapărat Codul de procedură penală, ci pentru că în acest fel sunt apărate atât independența justiției, dar și prezumția de nevinovăție a celor anchetați, drepturile și libertățile consacrate de Constituție.

â–ºNu este permis nimănui, cu atât mai mult acestor subiecte oficiale – Președintele României, Camerei Deputaților sau Senatului – să devoaleze date din dosare penale aflate în lucru. Pe lângă faptul că pot pune în pericol anchetele aflate în plină desfășurare, folosirea acestor elemente din dosarele penale într-o bătălie politică străină justiției decredibilizează încrederea cetățenilor în justiție.

â–ºDe aceea, vă solicit ca Inspecția Judiciară să fie sesizată și cu privire la această declarație făcută de Președintele României, dl. Traian Băsescu.

â–ºNu în ultimul rând, legat de punctul 3) anterior: vă solicit de a fi sesizată Inspecția Judiciară cu privire la modul în care au fost scurse în spațiul public declarații de martor, date din denunțurile făcute în cauză. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Este evident că până în momentul în care acuzațiile nu sunt cuprinse într-un act de inculpare, aceste informații nu au ce căuta în spațiul public. Modalitatea în care aceste scurgeri din dosare penale se fac în spațiul public dăunează muncii procurorului, dar și prezumției de nevinovăție a celor anchetați.

â–ºTocmai aceste informații scurse în spațiul public conduc la afirmații de genul celor făcute de politicieni în cazul Microsoft și care sunt folosite ca arme într-o bătălie politică străină justiției. Motiv pentru care se impune verificarea modului în care și cum s-au scurs date concrete din dosarul penal.