Cu cât se ”vinde” o mireasă minoră în comunitățile de romi. Fetele sunt ”arvunite” de la vârste fragede
În comunitățile de romi căsătoriile aranjate de la vârste fragede sunt o tradiție de secole care persistă și astăzi. Fetele minore sunt ”rezervate” și ”arvunite” de la 11-12 ani, apoi sunt vândute la propriu familiei viitorului soț.
Atunci când familia băiatului oferă familiei fetei o sumă de bani pentru a o lua de soție, se spune că fata a fost ”arvunită”. În funcție de posibilitățile financiare, sumele ating chiar și 100.000 de euro.
De exemplu, în comunitatea zavragiilor din Ploiești, care numără circa 1.000 de persoane, familiile copiilor negociază prețul până când ajung la o înțelegere. Apoi, fetele minore sunt luate din casa părintească și sunt mutate la viitorul soț, unde fata promisă doarme cu soacra până în momentul în care ajunge la vârsta la care poate face copii, relatează Observatorul Prahovean.
De asemenea, se joacă în continuare cămașa, o tradiție prin care se arată întregii comunități că fata a fost virgină în noaptea nunții.
„Sunt cutume de la care nu se abat. Cu cât pentru fata respectivă se plătesc mai mulți bani, cu atât ea este mai valorizată. Se face petrecere mare de logodnă, se taie zeci de porci, berbecuți la proțap și alte bunătăți. E un moment de fală pentru ambele familii o astfel de negociere. Când tânăra arvunită se dezvoltă suficient pentru a naște prunci, se joacă cămașa. Nu s-au dus vremurile acelea. In rândul nostru, al comunităților rome, nu e fala mai mare decât cinstea fetei pe care tocmai au măritat-o”, a declarat Ion Micuța, expert pe probleme ale romilor în cadrul Primăriei Ploiești pentru sursa citată.
Cei mai bogați romi ajung să dea și 100.000 de euro pentru o fată, pe când cei mai puțin avuți dau sume considerate modice de circa 5.000 de euro.
„Aștia sunt cei periculoși. Sunt răsfirați peste tot în oraș. Îi recunoști după casele impresionante pe care le au. Arvunesc o mireasă minoră și pentru 100.000 de euro”, a mai precizat expertul pe problemele romilor.
De asemenea, multe fete din comunitățile rome nu știu să scrie sau să citească. În cel mai bun caz, sunt lăsate să meargă la școală până când termină gimnaziul: ”poate apărea vreun gagiu care să strice socotelile hanamicului” (tatălui socru al tinerei arvunită).