Cu dalta, peria și mult entuziasm: Nouă locuințe vechi de aproximativ 6000 de ani, cercetate de arheologi români și chinezi – VIDEO

În urmă cu trei ani, un bărbat din Dobrovăț găsea în pădure câteva bucăți de ceramică de Cucuteni. I le-a arătat unui prieten arheolog, iar acum, în Pădurea Buda, aflată la marginea comunei, se fac săpături într-un sit arheologic de aproape două hectare.

Primele cercetări arată că acolo sunt nouă locuințe vechi de aproximativ 6000 de ani. Însă, specialiștii români sunt ajutați de cei chinezi și asta pentru că împreună încearcă să afle care este legătura dintre cultura Cucuteni și două culturi chineze, foarte asemănătoare.

„Eram în trecere. Mă duceam să aduc apă. Mi s-a părut că văd ceva mai suspect în pământ și am scos un ciob. Era pictat. A ieșit și o coadă de lingură cu gaură. Le-am pus într-o pungă și le-am dus acasă., povestește Constantin Iascu, un localnic din Dobrovăț, despre cum a găsit câteva bucăți de ceramică de Cucuteni în pădurea din Dobrovăț.

Cioburile au ajuns la un arheolog, care și-a dat seama că în zonă ar putea fi ceva mai mult decât câteva bucăți de ceramică. Iar acum, la trei ani după, la marginea pădurii Buda din Dobrovăț s-a deschis un sit arheologic. Primele cercetări arată că pe o suprafață de aproximativ două hectare sunt nouă locuințe din perioada cucuteniană, iar săpăturile au început săptâmâna trecută.

„Această așezare, unde ne aflăm în acest momoment, de localnici este numit Pădurea Buda, în comuna Dobrovăț. Este vorba de o așezare aparținând culturii Cucuteni, mai precis din faza Cucuteni A, care din punct de vedere cronologic se încadrează în jur de 4.000 – 3.700 înainte de Hristos”, a explicat Magda Lazarovici, șefa sitului arheologic.

Arheologii români nu lucrează singuri, ci sunt sprijiniți de colegi din China, tocmai pentru a elucida un mister: ce legătură este între cultura cucuteniană și două culturi chineze.

„Ceramica cucuteniană este pictată în proporție de 70 – 75%. Elementele decorative, mai ales din fazele finale ale culturii Cucuteni, se aseamănă foarte mult cu cele din cultura Yangshao, care e tot cu ceramică pictată în proporție foarte mare, și de asemenea, cu cele din cultura MaJayo, care evoluează într-o perioadă aproximativ contemporană”, a declarat Magda Lazarocivi.

Practic, cu ajutorul acestor descoperiri, arheologii români vor să explice din ce motiv două comunități aflate la distanțe atât de mari folosesc aceleași elemente decorative sau aceleași forme de vase.

„O să vedem care sunt ipotezele lansate de colegii din China. Avem deja câteva ipoteze de lucru. Credem că ele provin din zona semilumii unde începând din jurul 6.000 înainte de Hristos s-a aridizat foarte mult clima și foarte multe comunități au fost nevoite să își caute alte zone pentru a putea supraviețui. Unele comunități au luat-o spre Grecia, altele au luat-o poate spre China. Ar putea fi înrudite, fapt care s-ar putea dovedi în baza analizelor ADN care se practică în ultima vreme tot mai mult. Sunt mulți specialiști interesați de acest subiect”, a explicat Magda Lazarovici.

Tipologia și tiparul celor două feluri de ceramică au foarte multe în comun. Din acest motiv mulți arheologi, nu doar din China, dar și din alte țări cred că ar putea exista o legătură, dar deocamdată avem foarte multe legături lipsă între această zonă și China, dacă umplem găurile lipsă putem să construim legătura dintre ele”, a declarat Chen Xingcan, directorul Institutului de Arheologie din Beijing.

Românii singuri nu ar fi putut deschide acest sit arheologic, pentru că nu au finanțare pentru astfel de cercetări. Astfel că banii au venit de la Institutul de Arheologie din Beijing.

„Nu sunt fonduri pentru deschiderea unor noi sit-uri pentru a fi cercetate. Noi avem deja o altă cercetare la Scânteia, la mică distanță de aici și ar fi fost dificil dacă nu veneau ei cu fonduri, pentru că
vedeți, folosim aspirator, tot felul de alte piese necesare desfășurării în bune condiții a șantierului, dificultatea cea mai mare aici este cu drumul pentru că noi trebuie să transportăm și uneltele cu care lucrăm și uneltele pe care le descoperim aici”, a declarat șefa sit-ului.

De mai bine de o săptâmână, tineri din sat, supravegheați de arheologi, curăță fiecare centimetru pătrat din zona care a fost deja decopertată și verifică fiecare bucățică de ceramică pe care o găsesc. Lucrările au început la două dintre cele nouă locuințe.

„Am ales două dintre acestea să încercăm să vedem cum era sistemul de construcție. Am decopertat partea de glie pentru că la suprafață se vedeau resturi de pământ ars și ceramică și după ce am îndepărtat 15 cm de humus de glie au început să apară resturi de la locuințele dărâmate”, a spus Gheorghe Lazarovici, arheolog.

Cu șpaclul, măturicea și pensula au fost găsite deja zeci de bucăți de vase ceramice și au început să se contureze urme ale structurii de rezistență.

„Aici, în nord, putem găsi o caracteristică foarte interesantă, se poate vedea un perete din interiorul casei. Acest perete a fost folosit pentru a separa zone diferite de locuit. Spre exemplu, această zonă putea fi o cameră de locuit, iar în spate putea fi o cameră de depozitare, ceea ce ne arată separarea funcțională”, a afirmat Chenghao Wen, unul dintre arheologii care lucrează în aceste zile la
sit-ul de la Dobrovăț.

„În partea aceasta putem vedea o piatră foarte mare, numai o parte a ei este descoperită, suprafața este foarte fină, probabil a fost folosită ca o piatră de măcinat pentru cereale, iar aici vedem câteva bucăti de ceramică, cel mai probabil pentru uzul zilnic, pentru a pune apă sau cereale sau o supă”, a adăugat Chenghao Wen.

După ce sunt scoase din pâmânt, bucățile de ceramică sunt duse în sat, unde tot o echipă de voluntari, condusă de un arheolog, curăță piesele și le trimit către Centrul de Restaurare.

Lucrările de la sit-ul de la Dobrovăț s-ar putea întinde pe o perioadă de cinci ani.