CU DRAG, pentru Moldova: „Klaus Iohannis ar fi trebuit să vorbească la Chișinău în germană, pentru ca RUȘII SĂ ÎNȚELEAGĂ URMĂTORUL LUCRU…”

„Da, merg la vot! Da, ies în stradă! Da, vreau să profit de dreptul meu de a-mi expune părerea. Votul nu e un moft, e o datorie pe care o avem față de noi înșine, față de jertfele lăsate în istorie de dragul puterii, față de părinții mei care au încercat să ne creeze un viitor mai bun în ’89”, scrie pentru gândul Ecaterina Țugulea. Născută în ’83, la Chișinău, actrița aparține primei generații care a scris peste Prut cu grafie latină.

25 de ani mai târziu le amintește semenilor săi – scriind și vorbind românește – ce au și ce pot câștiga dacă aleg să voteze pro-Europa, în ciuda dezamăgirilor pe care politicienii și partidele le aduc cetățenilor de rând. Dincolo de afaceri, dincolo de interese, dincolo de speranțe, actrița crede că votul trebuie tratat „ca o investiție pe termen lung”. „Chiar dacă avem dubii cu ce concurent electoral să votăm, de această dată ne pronunțăm pentru vectorul țării noastre, pentru Europa”, este convinsă Țugulea, care a intrat în casele milioanelor de români în urmă cu doi ani, odată cu apariția sa în serialul de comedie Las Fierbinți.

Originară din Republica Moldova, a studiat la UNATC în București, la clasa profesorului Florin Zamfirescu fiind, așa cum mărturisea într-un interviu, mezina clasei. „În primele două luni nici n-am vorbit, pentru că nu știam cum să mă adresez colegilor. Mai era și complexul ăsta cu accentul. Am avut noroc de colegi care m-au încurajat”, declara atunci actrița, care-și lăsase acasă, la Chișinău, „o familie numeroasă, care crede în libertate și progres”.

„Am avut mai mare încredere în învățământul de aici. Am rămas fiindcă am avut mai multe posibilități de colaborare în domeniul pe care l-am studiat. Locuiesc în România fiindcă mi-a oferit multe, foarte multe. Mă simt acasă”, spune astăzi actrița, care poate fi văzută la Teatrul Evreiesc de Stat și în spectacolele independente. Duminică însă o vom vedea la vot cu pașaportul său albastru, albastru de Bucovina.

CITIȚI SCRISOAREA INTEGRALĂ A ECATERINEI ȚUGULEA

„Cu drag, pentru Moldova,

Da, merg la vot! Da, ies în stradă! Da, vreau să profit de dreptul meu de a-mi expune părerea. Votul nu e un moft, e o datorie pe care o avem față de noi înșine, față de jertfele lăsate în istorie de dragul puterii, față de părinții mei care au încercat să ne creeze un viitor mai bun în ’89.
Merg la vot și pe 30 noiembrie, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, m-am născut acolo și am un pașaport albastru, albastru de Basarabia.

Nu merg la vot pentru plăcerea de a vota, nu merg la vot pentru a face pur prezența și, cel mai important la aceste alegeri, nu merg la vot pentru a simpatiza și a-mi pune speranța în cineva.

Nu prea cred în nimeni din acea listă de partide pentru că treptat m-au dezamăgit toți. Am senzația că miza alegerilor nu este pro-Europa sau pro-Rusia, miza este puterea pentru bani, politicienii moldoveni sunt oameni de afaceri ce-și protejează afacerile prin politică, toată lumea din Moldova înțelege asta și din această cauză este plictisită de vot. În Moldova, a vota e cum ar fi să scoți un leu din buzunar, un leu moldovenesc. Dacă nu îl scoți tu la alegeri prin vot benevol, oricum au grijă ei să ți-l ia cumva. Asta e miza: cui îi dăm leul, și ce o să facă cu el.

Sigur este că ei, politicenii, o să-l câștige, depinde de noi cui îl dăm ca să câștigăm și noi ceva din acest leuț. Așa trebuie tratat votul: ca o investiție pe termen lung. Chiar dacă avem dubii cu ce concurent electoral să votăm, de această data ne pronunțăm pentru vectorul țării noastre, pentru Europa.

Mi-am făcut studiile în România fiindcă am avut mai mare încredere în învățământul de aici. Am rămas în România fiindcă am avut mai multe posibilități de colaborare în domeniul pe care l-am studiat. Locuiesc în România fiindcă mi-a oferit multe, foarte multe. Mă simt acasă.

Relația România-Moldova ar trebui după alegeri să fie o relație România-România și cred că, la vizita lui Klaus Iohannis în Republica Moldova, președintele nostru ar trebui să vorbească în germană ca mesajul lui să fie înțeles și de către ruși. Să înțeleagă că România nu e un balaur care devorează rușii, ci o țara europeană unde minoritățile naționale se simt foarte bine. O țara civilizată, curată, liberă, neînfricată, deschisă și bine-intenționata.

Merg la vot chiar dacă o să fie coadă, chiar dacă o să ningă. Merg la vot nu cu scop și speranța politică, merg pentru că am acest drept. Merg cu speranța că peste 4 ani sau 8 ani, sau alt multiplu de „n4ani” (tururi electorale) o să merg la vot și din plăcere, și din simpatie, și din speranță”.