Culisele dosarului Mureșan-Berbeceanu. Mărturii și acuzații grave: Probele au fost trucate

În 2013, Traian Berbeceanu a fost arestat timp de câteva luni într-un dosar instrumentat de DIICOT Alba, structură condusă de Ioan Mureșan. Ulterior, în 2014, DNA a deschis o anchetă care îi viza pe Mureșan, pe procurorul care a instrumentat cauza, Nicolae Cean, și pe polițiștul Alin Muntean.

Ambele părți au acuzat parchetele care le-au instrumentat dosarele de înscenare. Fostul șef al BCCO Alba consideră că i s-a fabricat dosarul deoarece a făcut investigații, în virtutea funcției pe care o avea, și a identificat dosare în care existau suspiciuni de comitere a unor infracțiuni de către Alin Muntean și Ioan Mureșan. La rândul său, Ioan Mureșan consideră că s-a urmărit înlăturarea lui din sistem, precizând că „scopul a fost însă atins, iar procurorii DIICOT și reprezentanți ai celorlalte instituții BCCO, ANAF, ș.a., au fost presați și împiedicați să-și exercite atribuțiile corect și fără temere în continuare, aspect ce se poate observa simplu din rezultatele ulterioare ale autorităților din zonă privind investigarea marilor grupări infracționale”.

„Nu întâmplător și în același sens este și faptul că, în ultimele zile ale guvernului zis tehnocrat, evaziunea fiscală a fost scoasă din competența DIICOT, fiind lăsată doar la parchetele tradiționale (..), precum și a DNA care folosește aceste dosare instrumentate parțial și nu cu privire la întreaga grupare, doar pentru incriminarea unor ținte, nefiind obiectul de activitate principal aflat în competența DNA”, susține Mureșan.

HOROSCOP Horoscop 23 decembrie 2024. ZODIA care își regândește identitatea

15:00

VIDEO Elena Lasconi: „Iohannis, PSD și PNL arată că nu au înțeles nimic din votul cetățenilor / Dacă Antonescu are potențial mare de creștere, de acord”

14:54

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, susține că a fost o țintă, iar scopul era salvarea lui Traian Berbeceanu, precizând că DNA a început urmărirea penală împotriva sa doar în baza unor denunțuri, fără să aibă dosarul în care este acuzat de falsificare de probe.

„În același sens al intervenției ilegale în cauza DIICOT și protejării lui Berbeceanu Traian, DNA a început urmărirea penală față de mine și scms. Muntean Alin la 18.03.2014 deși nu avea actele întocmite în dosarul 13D/P/2011 al DIICOT, Serviciul Teritorial Alba Iulia, pe care DNA le-a ridicat de la DIICOT, Structura Centrală, numai în 14.04.2014, după o lună. Se pune astfel justificat întrebarea, pe baza căror acte a apreciat DNA la data începerii urmăririi penale că eu și subcomisarul de poliție Muntean Alin am făcut represiune nedreaptă, respectiv că nu existau indicii de vinovăție față de Berbeceanu Traian. Știau că acesta este nevinovat? Aprecierea s-a făcut, evident și așa cum reiese din dosar, doar pe baza afirmațiilor lui Berbeceanu Traian și a câtorva denunțători, încolonați de acesta la DNA, denunțători salvați de Berbeceanu Traian în dosarele instrumentate de el cu Mircea Adrian la Deva. Mai mult, evident că Berbeceanu Traian era interesat să se salveze de ancheta DIICOT. În speță nu este însă vorba doar despre probarea existenței unor indicii de vinovăție privind săvârșirea unei fapte de genul: furt, violență sau alte fapte, care presupun doar existența indiciilor privind comiterea acțiunii sau inacțiunii incriminate de lege. Pentru existența infracțiunii de represiune nedreaptă, era obligatorie obținerea dosarului de la DIICOT pentru a se putea vedea dacă au existat indicii de vinovăție pe care anchetatorii DIICOT le-au avut sau nu pentru formularea învinuirilor”, a declarat Ioan Mureșan pentru MEDIAFAX.

În replică, Traian Berbeceanu a explicat că, în calitate de parte vătămată, avea o copie a dosarului în care era acuzat de DIICOT pe care a pus-o la dispoziția procurorilor DNA.

„Ioan Mureșan minte de îngheță apele, realizează un atac injust la adresa Direcției Naționale Anticorupție și Înaltei Curți de Casație și Justiție unde s-a realizat fondul dosarului și au fost audiate toate persoanele la care face el referire în condițiile în care în cursul cercetării judecătorești atât el cât și apărătorii lui au avut posibilitatea să pună întrebări lămuritoare persoanelor audiate, adică tuturor martorilor, și au și făcut-o, martori care au infirmat în totalitate afirmațiile lui. (..) Eu, în calitate de parte vătămată, cu ocazia audierilor mele ca parte vătămată și ca parte civilă la DNA, am pus la dispoziția procurorilor DNA în două, trei rânduri zeci de documente din dosar, avându-le în fotocopie, fiind inculpat în mod nedrept de către DIICOT și având dreptul să am o copie a dosarului lor. (N.r. – DNA) Avea dosarul DIICOT de la mine și asta rezultă inclusiv din actele existente la dosarul DNA, respectiv procesele verbale întocmite cu ocazia predării de către mine a acestor acte”, a declarat Traian Berbeceanu pentru MEDIAFAX.

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, acuză DNA că a folosit ca denunțători persoanele cercetate și trimise în judecată de structura pe care a condus-o.

„DNA nu a fost astfel interesat de afirmațiile martorilor privind faptele de corupție, abuzurile și deconspirările cauzelor comise de Berbeceanu Traian și alte persoane din anturajul său, fapte avute în competență și arătate de martori, încheind spre exemplu la sesizarea unui martor, doar un proces verbal prin care au arătat că verificările DNA mă privesc pe mine și nu pe Berbeceanu Traian, aspect care confirmă încă o dată că eu am fost o țintă și scopul era salvarea lui Berbeceanu”, a spus Mureșan.

Mureșan susține că DNA a intervenit în ancheta DIICOT, creând un conflict constituțional între autoritățile statului.

„DNA nu are competența și nu poate interpreta probele, analiza oportunitățile și considerentele reprezentanților altor autorități publice și cu atât mai mult a altor magistrați, cu privire la care legea stabilește expres că aprecierea probelor de către aceștia este liberă. Încălcarea acestor prevederi de către DNA este însă evidentă și expresă. DNA nu a lăsat astfel DIICOT să-și finalizeze ancheta și să verifice fără obstrucții realitatea acuzațiilor aduse lui Berbeceanu Traian, administrând practic aceleași probe în paralel cu DIICOT și luând în considerare doar datele furnizate de Berbeceanu Traian, evident interesate, fără a verifica credibilitatea acestora și loialitatea administrării lor, favorizându-l pe Berbeceanu Traian și intervenind practic în ancheta altui organ de urmărire penală pe care a obstrucționat-o, creând un evident conflict constituțional între autoritățile statului și nu un conflict pozitiv de competență, deoarece DNA nu dorea și nu a solicitat anchetarea faptelor lui Berbeceanu Traian, considerându-l aprioric și fără nicio anchetă nevinovat”, acuză Mureșan.

Ioan Mureșan precizează că magistrații sunt suverani în a aprecia probatoriul administrat în cauzele cu care sunt investiți, dând interpretarea pe care o consideră corespunzătoare, iar pronunțarea unor soluții sau acte procedurale/procesuale de către procurori, potrivit convingerii lor, nu poate fi echivalată cu represiune nedreaptă sau abuz în serviciu. „Teoretic, continuarea anchetei putea duce la orice rezultat, însă DNA a intervenit brutal și conflictual, obstrucționând-o și stopând evoluția liberă a acesteia”, susține acesta.

Fostul șef al DIICOT Alba adaugă că DNA are „un limbaj dublu dat de interesul de a-l salva pe Berbeceanu Traian” pentru că „face parte din > și era protejatul acestuia”.

„După ce martorii erau audiați la DIICOT și Berbeceanu ducea copiile declarațiilor la DNA, aceștia erau chemați și reaudiați de DNA, presându-i să-și nuanțeze declarațiile și dând soluții de neurmărire doar dacă declarau cum voiau ei. În aceste condiții, cum ar putea reacționa martorii? Acesta este rolul DNA? Acesta este un proces echitabil? DNA nu poate imputa astfel, fiind ilegal, mie și celorlalți anchetatori DIICOT, faptul că au făcut verificări privind datele și informațiile primite/constatate referitoare la Berbeceanu Traian, pe care le-au interpretat conform propriei lor aprecieri. Mai mult, cu privire la ancheta efectuată de mine și ceilalți procurori DIICOT, conducerea DIICOT, Procurorul General sau CSM nu au imputat nimic, ci din contră, s-a confirmat prin trimiterea în judecată a lui Berbeceanu Traian pe aceeași stare de fapt și retragerea avizului de poliție judiciară”, a mai spus Mureșan.

În replică, fostul șef al BCCO Alba consideră că instituțiile la care Mureșan face referire au fost „induse în eroare de probele mincinoase, false”, produse cu scopul „inculpării” sale nedrepte și consideră că nimeni nu s-ar fi putut aștepta ca un procuror șef DIICOT să uzeze de asemenea „manopere infracționale”.

„Instituțiile invocate de Mureșan nu aveau cum să cunoască adevărul la momentul reținerii mele ilegale, însă sunt convins că după efectuarea cercetării judecătorești efectuate pe fond s-a dovedit dincolo de orice dubiu că Mureșan, Muntean și Cean au trucat rapoarte de filaj, au interpretat în mod tendențios interceptări ale unor convorbiri telefonice, au falsificat conținutul listingurilor telefonice, au invocat în mod mincinos rezultatele unor testări poligraf care nu au existat în realitate, au tăinuit testări poligraf care nu profitau acuzării mele nedrepte, s-au audiat între ei cu identitate protejată, au consemnat aspecte mincinoase nedeclarate de martori audiați, au efectuat presiuni în scopul obținerii unor declarații incriminatoare împotriva mea. Au trucat tot dosarul până la urmă”, a explicat Berbeceanu.

Fostul șef al BCCO Alba susține că Mureșan „omite sa spună că pentru o mare parte din învinuirile pe care el mi le-a adus, reținându-mă ilegal, și întocmind împotriva mea o propunere de arestare, conținând date nereale și interpretări tendențioase, este aceea că însuși DIICOT structura Centrală a dat soluție de clasare pentru aceste fapte, cu aceeași motivație că faptele nu există (cu privire la așa-zisele sprijiniri ale unor pretinse grupări infracționale)”.

Prin decizia Instanței Supreme, Traian Berbeceanu a fost achitat în iunie 2016, fiind găsit nevinovat pentru faptele luare de mită, sprijinire grup infracțional organizat, spălare de bani, fals în declarații, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

În cazul fostului șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, judecătorii au hotărât o condamnare de șapte ani, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și represiune nedreaptă, fapte de care l-au acuzat procurorii DNA. Fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă și condamnat la doi ani cu executare. Instanța a decis ca Alin Mirel Muntean, ofițer în cadrul BCCO Alba să primească patru ani cu executare. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost definitivă și nici executorie și a fost atacată cu apel.

În dosarul trimis în judecată de DIICOT, Traian Berbeceanu a fost acuzat că, din funcția de șef al BCCO Alba, ar fi luat mită o mașină în valoare de 20.000 de euro, de la două persoane cercetate, pentru a le da informații din dosare sau despre percheziții făcute la aceștia.

În 16 iulie 2014, procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ioan Mureșan, procuror șef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă și fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 – 15 august 2013, în prezent pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, și pe Alin Mirel Muntean, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la infracțiunea de represiune nedreaptă.

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, și cei doi presupuși complici ai săi ar fi fabricat dosarul lui Traian Berbeceanu încercând să îl reducă la tăcere pe fostul șef al BCCO Alba și să obțină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina, potrivit DNA.