Cum a ajuns „geanta neagră” cu 900.000 de euro în birou la Udrea

Procurorii DNA o acuză pe Elena Udrea că a supervizat, în perioada 2010-2011, din postura de ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, comisioanele-șpagă de 10% din contractele pentru pârtii de schi, din programul „Schi pentru România”, plătite mascat de firma Termogaz Company către firma consilierului ei, Ștefan Lungu. Firma plătea acest comision-șpagă pentru a se asigura că primește la timp finanțările contractelor încheiate cu ministerul Elenei Udrea. Din acești bani, o parte – peste 127.000 de lei (aproximativ 30.000 de euro) – ar fi fost folosiți, la cererea expresă a Elenei Udrea și a prietenei sale, Ana Maria Topoliceanu, pentru plata unor monitorizări a presei din mediul online, a unor servicii de publicitate pentru PDL și a unor materiale promoționale cu sigla PDL, spun procurorii în referatul  cu propunerea de arestare preventivă a Elenei Udrea, consultat de gândul.

Elena Udrea s-a plâns permanent în public că acuzațiile procurorilor DNA se bazează exclusiv pe denunțuri ale unor oameni aflați deja în arest preventiv, acuzați la rândul lor de luare de mită, care ar fi dispuși să declare orice pentru a scăpa din arest.

„Este trist că lucrurile pe care le-ai făcut cu bună credință sunt puse la îndoială de oamenii care au fost acolo. Sunt dezamăgită de faptul că o mulțime de oameni nu au curajul să-și asume lucrurile pe care le-au făcut. O mulțime de bărbați spun că nu respirau dacă nu le spunea Elena Udrea”, a declarat miercuri Elena Udrea, la ieșirea de la instanța supremă, unde s-a judecat arestarea sa preventivă.

„Toți cei care sunt prinși că au luat șpagă este suficient să declare că au dat-o mai departe cuiva și scapă. În dosarul Gala Bute, singurul care a rămas în arest este Rudel Obreja, care a refuzat să declare ce i s-a cerut”, spunea Elena Udrea marți, condamnând „tehnica” de a declara în fața procurorilor că „am luat șpagă, dar am dat-o nu știu cui”, pentru a scăpa de arest.

Prima acuzație de luare de mită: o parte din șpaga pentru „Schi pentru România” a finanțat PDL

Procurorii DNA arată că firma Termogaz Company, controlată de frații Adrian și Miron Gardean, a încheiat în perioada 2010-2011 mai multe contracte de achiziții publice cu ministerul condus de Elena Udrea, în cadrul programului „Schi pentru România”. Cele mai importante contracte, care au asigurat practic veniturile firmei, au vizat construcția pârtiilor de schi de la Gutâiul Doamnei, din Cavnic, și de la Straja, din Lupeni, precum și o pârtie cu teleschi în localitatea Borsec.

Procurorii arată că finanțarea unor astfel de proiecte de investiții depindea direct de conducerea Ministerului, deci de Elena Udrea. „Stabilirea proiectelor care beneficiau de finanțare reprezenta o decizie exclusivă a ministrului, așa cum rezultă din declarațiile martorului (…..) și ale inculpatului Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Criteriile după care erau luate aceste decizii erau subiective, un rol important avându-l percepția cu privire la afinitățile politice ale administratorilor societăților comerciale care beneficiau de finanțări„, se arată în referatul procurorilor DNA.

Astfel, în iunie 2010, firma Termogaz Company a solicitat suma de 5 milioane de lei pentru lucrări de proiectare și avansul lucrărilor la pârtia de schi de la Cavnic, iar primăria Cavnic a solicitat suma respectivă la MDRT. Procurorii DNA notează că finanțarea în avans a lucrărilor era o practică neobișnuită, doar trei contracte beneficiind de așa ceva în perioada respectivă, iar două dintre ele erau ale firmei Termogaz.

Văzând că aprobarea sumei întârzie, la minister, Adrian Gardean ar fi intervenit la Ștefan Lungu, consilierul personal al Elenei Udrea începând cu 2009. Acesta, spun procurorii DNA, a promis că va interveni la rândul său la Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, pentru a o influența pe Elena Udrea să aprobe finanțarea. Plățile au fost făcute o lună mai târziu, pe 27 iulie 2010, conform DNA, sub semnătura lui Gheorghe Nastasia, care avea puterea de ordonator de credite.

Conform DNA, din această sumă, un procent de 10%, adică aproape 500.000 de lei, a fost transferat de firma Termogaz către Ștefan Lungu, consilierul Elenei Udrea. Pentru a masca șpaga și a-i da aparența unei tranzacții comerciale, Lungu și-a folosit propria firmă, Last Time Studio, și a achiziționat un post de transformare de la o firmă din Bacău, pe care l-a vândut apoi imediat, cu o sumă de peste 5 ori mai mare, firmei Termogaz. Prețul de cumpărare a fost de aproape 120.000 de lei, iar cel de vânzare a fost de aproape 620.000 de lei, arată procurorii DNA. Astfel, Termogaz a plătit postul de transformare respectiv cu banii primiți de la minister. Firma consilierului Lungu a plătit postul de transformare ulterior, firmei din Bacău, din banii primiți de la Termogaz, deci practic tot din banii statului, conform DNA, iar diferența de bani a pus-o într-un depozit bancar.

„Din probele administrate a rezultat că prin această tranzacție s-a urmărit exclusiv obținerea unei justificări pentru transferul sumelor de bani în patrimoniul lui Lungu Ștefan, iar diferența de preț de 499.739,9 RON încasată de SC Last Time Studio SRL reprezintă beneficiul obținut de acesta în schimbul influenței exercitate asupra funcționarilor MDRT”, arată procurorii DNA în referat.

Scenariul a fost tras la indigo și în cazul pârtiei de teleschi „Speranța”, din Borsec. Astfel, arată procurorii DNA, Termogaz Company a cerut pe 28 iunie 2010 primăriei Borsec 844.000 de lei, pentru lucrările la pârtia de teleschi. Ministerul nu avea însă bani, iar primăria nici nu a mai făcut solicitare de finanțare, luând decizia să aștepte rectificarea bugetară.

Prin urmare, arată DNA, Adrian Gardean a avut mai multe discuții cu Ștefan Lungu, consilierul Elenei Udrea. În octombrie 2010, firma lui Gardean a solicitat din nou primăriei Borsec bani, de data aceasta 1,07 milioane lei, iar ministerul Elenei Udrea a făcut ambele plăți către primăria Borsec, în sumă totală de 1,9 milioane lei. Din această sumă, 10% (195.000 de lei) s-a întors la Ștefan Lungu, pe baza aceluiași traseu comercial de fațadă – intermedierea cumpărării unui post de transformare pentru firma Termogaz Company de către firma lui Lungu.

Din toți acești bani despre care procurorii spun că au reprezentat șpagă, în perioada 2010-2011, firma lui Ștefan Lungu a plătit, la indicațiile Elenei Udrea și a Anei Maria Topoliceanu, bună prietenă a ministrului și șefa Companiei Naționale de Investiții, sume de bani în folosul PDL și al Elenei Udrea, susține DNA: în septembrie 2010, 19.659 de lei și 71.920 lei pentru un pachet de servicii de monitorizare a presei în mediul online, de care ar fi beneficiat Elena Udrea, „în vederea desfășurării activității politice”; 36.000 de lei pentru servicii de publicitate pentru PDL și materiale promoționale inscripționate cu sigla PDL.

A doua acuzație de luare de mită: 900.000 de euro într-o geantă neagră, în biroul Elenei Udrea

Procurorii DNA o mai acuză pe Elena Udrea că a primit mită un comision de 10% din contractele atribuite către firmele Termogaz Company și Kranz Eurocenter, în cadrul programului „Schi în Carpați”, pentru a asigura finanțările la timp ale lucrărilor. În august 2010, Kranz Eurocenter a câștigat construcția pârtiei de schi din Parâng, de la primăria Petroșani (283 milioane lei), iar în februarie 2011, în asociere cu Termogaz Company a fraților Gardean, a câștigat și lucrările de dezvoltare a stațiunii Straja, din Lupeni (159 milioane lei).

Procurorii DNA susțin că în februarie 2011, Elena Udrea s-a întâlnit cu Adrian Gardean, de la Termogaz Company, la pensiunea din Bușteni a lui Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, unde acesta își serba ziua de naștere. Gardean a ajuns la petrecere cu ajutorul consilierului Ștefan Lungu. La această petrecere, DNA susține că Elena Udrea i-ar fi cerut lui Adrian Gardean bani pentru a-și asigura plățile la zi de la MDRT. Acuzațiile DNA se bazează pe declarațiile lui Gardean și Nastasia, acesta din urmă susținând că Udrea i-a spus chiar și comisionul de 10% pe care Gardean trebuia să-l plătească.

Conform DNA, șpaga propriu-zisă s-a ridicat până la urmă la 900.000 de euro, iar banii au ajuns la Elena Udrea pe 6 octombrie 2010. Adrian Gardean a venit la MDRT cu cei 900.000 de euro „într-o geantă de voiaj de culoare neagră”, conform DNA. A intrat singur în minister, accesul fiindu-i făcut de secretarul general Gheorghe Nastasia, apoi a intrat cu acesta într-o sală de ședințe unde Gardean i-a dat geanta. Pentru că suma nu se ridica la cei 10% conveniți, Nastasia i-a cerut lui Gardean să dea restul de 3 milioane de lei printr-un contract de sponsorizare pentru „Gala Bute”, către firma organizatorare a lui Rudel Obreja, susțin procurorii.

Apoi, spun procurorii, Nastasia i-ar fi dat geanta cu bani Elenei Udrea, în cabinetul acesteia, spunându-i câți bani sunt înăuntru și de la cine provin, precum și despre înțelegerea cu Gardean privind acoperirea diferenței din comision prin sponsorizarea lui Rudel Obreja.

Ca să acopere șpaga, și-au făcut firmă în Bulgaria

Procurorii DNA mai arată în referatul cu propunerea de arestare că frații Gardean și-au făcut o firmă în Bulgaria, pentru a obține banii de șpagă datorați Elenei Udrea. Prin această firmă, profitând și de regimul fiscal mai favorabil al Bulgariei, frații Gardean au importat în 2011 mai multe utilaje și echipamente pentru realizarea lucrărilor la pârtiile de schi. Ei au revândut utilajele propriei firme – Termogaz Company, și Kranz Eurocenter, titularele de contracte la pârtiile din Lupeni și Petroșani – aplicând un adaos comercial de 50%-100%.

Pentru că ministerul Elenei Udrea nu a făcut plățile la timp, șpăgile au fost plătite din alte surse, sumele fiind acoperite ulterior din banii intrați în compania din Bulgaria, via MDRT.

În iunie 2011, MDRT a făcut o plată de 9 milioane de lei pentru proiectul de la Straja câștigat de Termogaz, iar Adrian Gardean i-a dat lui Ștefan Lungu, consilierul Elenei Udrea, suma de 200.000 de euro (comisionul de 10%), susține DNA. Acesta i-a dat mai departe banii lui Gheorghe Nastasia, care însă s-a speriat și i-a dat înapoi, de frică să nu fie prins de procurori. Ulterior, Gardean a venit din nou la minister, la Nastasia, iar acesta i-a cerut ca banii să îi fie dați direct, nu prin intermediar, susțin procurorii DNA.

Șpaga a fost stabilită la 10% din ce plăți primiseră cele două firme de la MDRT, adică 600.000 de euro de la Kranz Eurocenter și 1 milion de euro de la Termogaz. Totuși, Gardean nu a reușit să strângă decât 300.000 de euro, nu 1 milion, astfel că șpaga totală ajunsă la Elena Udrea în final a fost de doar 900.000 de euro. Diferența urma să fie acoperită prin sponsorizarea „Galei Bute”, adică a firmei organizatoare a lui Rudel Obreja.

Procurorii DNA arată însă că această sponsorizare a „Galei Bute” direct de către Adrian Gardean nu se putea realiza, pentru că era imposibil să sponsorizezi o gală care deja avusese loc, astfel că s-a încheiat un contract fictiv de publicitate de 3 milioane de lei cu firma lui Obreja, Europlus Computers.

Cele 3 milioane pentru Obreja au fost obținute după ce Elena Udrea i-ar fi cerut primarului din Lupeni, Cornel Resmeriță, să atribuie un contract de 11 milioane de lei, prin negociere fără anunț de participare, către firma lui Gardean, Termogaz, susțin procurorii DNA.

A treia acuzație de luare de mită: 300.000 de lei

Procurorii DNA le mai acuză pe Elena Udrea și pe Ana Maria Topoliceanu că au luat o mită de aproximativ 300.000 de lei, de la Dragoș Botoroagă, administratorul fimrei Consmin din Petroșani, care câștigase contracte publice de la Compania Națională de Investiții (CNI), condusă de Topoliceanu și aflată în subordinea Elenei Udrea.

Firma Consmin a câștigat, în perioada 2009-2012, 13 contracte cu CNI, pentru construcția de săli de sport, bazine de înot și reabilitări de blocuri, cu o valoare de peste 30 de milioane de lei (peste 7 milioane euro), conform DNA.

În contextul crizei financiare, în 2010 cheltuielile statului au fost reduse mult, iar contractorii rămâneau neplătiți, fiind nevoiți să-și acopere cheltuielile din resurse proprii. Procurorii DNA arată că din această cauză patronul Consmin i-a cerut consilierului Elenei Udrea, Ștefan Lungu, să îl ajute, în schimbul comisionului devenit deja standard – 10%.

Pentru a ascunde șpaga, Lungu primea banii prin firma sa, Last Time Studio, sub pretextul unor contracte de consultanță cu Consmin. Mai departe, susține DNA, banii mergeau la Tudor Breazu, prietenul Anei Maria Topoliceanu, sub pretextul unor „servicii fictive” de consultanță imobiliară prestate de firma acestuia, Ekaton Consulting. Procurorii DNA susțin că au probe că toate aceste schimburi comerciale au fost fictive, serviciile nefiind niciodată prestate în realitate.