Cum a ajuns Muftiul României să se certe cu musulmanii „cu idei religioase necunoscute”: „Nu vrem, dacă se întâmplă ceva, să fim arătați cu degetul”

Muftiatul Cultului Musulman din România, alături de uniunile tătarilor și turcilor, au emis miercuri un comunicat în care atrag atenția autorităților române, „în această perioadă tensionată”, cu privire la „existența, pe teritoriul României, a lăcașurilor de cult musulman în care se propagă idei religioase necunoscute, lăcașuri care nu au avizul Muftiatului Cultului Musulman din România”.

„Departe de noi gândul de a crea panică sau de a ne evidenția în vreun fel în spațiul public în această perioadă și așa destul de agitată. Cu toate acestea, ne vedem obligați să semnalăm aceste derapaje pentru a nu ajunge în situații similare celei din Franța. (…) Orice alte voci care vin cu diferite opinii privind strategia de promovare a Religiei Islamice pe teritoriul României nu numai că nu sunt avizate, dar nu au nici studiile de specialitate în domeniul teologiei islamice, iar cel mai grav fapt este că nu își vor asuma eșecul în cazul unui eveniment similar cu cel din Franța„, arată Muftiatul în comunicat.

Cu alte cuvinte, Muftiatul acuză că în România există moschei unde se practică un discurs islamic „neoficial”, care creează probleme „care odată scăpate de sub control ar putea avea repercusiuni asupra întregii societăți„. Mai grav, Muftiatul dă de înțeles că, dacă are loc un atentat terorist motivat religios pe baza fundamentalismului islamic, aceste moschei „neoficiale” nu vor fi blamate, ci Muftiatul oficial. De aceea, Muftiatul cere în acest comunicat ca statul să nu mai permită înființarea de moschei decât cu avizul Muftiatului.

ACTUALITATE Maia Sandu a depus JURĂMÂNTUL pentru funcția de președinta a Republicii Moldova

14:58

VIDEO Proprietarii de imobile care lasă clădirile în paragină riscă să plătească impozite majorate cu până la 500%!

14:55

Muftiul Iusuf Murat evită însă să numească acele organizații și nici nu vrea să explice deschis dacă acestea practică un discurs islamist radicalizat, fundamentalist. Este însă vorba de organizații musulmane sub care se regăsesc și arabii și musulmanii așa-zis „nou veniți” în România, nu doar turcii și tătarii – etnii cu statul istoric recunoscut în România, în special în Dobrogea – pe care le reprezintă Muftiatul.

„O dată ce eu nu cunosc persoanele care oficiază slujbele, care predică, eu nu pot să știu„, spune Muftiul Iusuf Murat, întrebat de gândul dacă în moscheile acestor organizații se practică fundamentalismul islamic.

Problema sa este că există moschei ridicate de aceste organizații, care nu sunt avizate oficial de autoritatea de stat și nici de Muftiat, deci nu pot fi controlate.

„Ca să știu cine predică acolo, Secretariatul de Stat pentru Culte ar trebui să îi dea dreptul acestei persoane să predice, să știe cine e acolo… Nu vrem să se închidă moschei, doar vrem să fie avizate. Dumneavoastră știți cine slujește în geamiile din București, în afară de cele două-trei care colaborează cu noi? Nu mă refer neapărat la predica pe care o țin. Mi se pare corect ca într-o țară civilizată cel care ține slujbele să fie avizat de către o instituție de cult specifică țării noastre și mai ales dacă funcționează ca preot și predă și religia islamică, diploma lui să fie acreditată de Ministerul Educației. Nu vreau să spun că e firesc ca în unele state islamice, predica să fie dată de la centru și ea să se citească în fiecare vineri. Nu vrem să ajungem aici, să îngrădim dreptul vreunei comunități să își exprime punctul de vedere. Dar dacă trăim într-o țară cu valori democratice, haideți să le respectăm”, explică Muftiul Iusuf Murat, pentru gândul.

Ideea Muftiului că, în lipsa unei centralizări a practicării Islamului în România, există riscul apariției fundamentalismului în moscheile „neautorizate”, nu este nouă. El declara în iulie 2015 pentru gândul:

„Noi vrem să evităm situații care se întâmplă în unele dintre moscheile neautorizate. În iulie 2013, luna Ramadam, a venit un așa-zis predicator din gruparea Frații Musulmani din Egipt, care a intrat în România cu o viză de business și a ținut predică într-o moschee din București și a îndemnat oamenii să protesteze împotriva statului egiptean. Noi nu vrem să se întâmple așa ceva. Noi ne dorim ca toate activitățile religioase care se desfășoară pe raza municipiului București să fie sub auspiciile Muftiatului Cultului Musulman din România. Toate activitățile să fie controlate de către Muftiat„.

Muftiul nu vrea să fie arătat cu degetul: „Mâine-poimâine, dacă se întâmplă ceva, nimeni nu-și va asuma și nu vrem noi să ne asumăm”

De unde însă această evidentă vrajbă între musulmani, în care unii sunt oficiali iar ceilalți nu?

„Noi suntem o comunitate istorică pe aceste meleaguri. Nu vrem mâine-poimâine, dacă se întâmplă Doamne ferește ceva, să fim arătați cu degetul. Dacă nu se dorește, noi ne vedem de pătrățica noastră, dar mâine-poimâine, dacă se întâmplă ceva, nimeni nu-și va asuma și nu vrem noi să ne asumăm. Vreau să știu care este strategia practicării religiei islamice pe aceste meleaguri. Dacă ni se spune, domnule, voi stați în banca voastră ca o comunitate istorică, și de restul ne ocupăm noi, nu mai zicem nimic. Este pentru ultima oară când mai deschidem acest subiect. Noi am mai avut o astfel de intervenție, tot după niște evenimente tragice (atacul asupra Charlie Hebdo, din ianuarie 2015 – n.r.). Nu vrem să ne folosim de ele, să creăm panică societății românești, dar am vrut să tragem un ultim semnal de alarmă în ce privește comunitatea noastră”, spune Muftiul Iusuf Murat.

Ieșirea Muftiatului trebuie pusă și în alt context. Cotidianul „Adevărul” a demarat o campanie în care este prezentată comunitatea musulmană din România, iar într-unul din articole sunt prezentați și liderii acestor organizații musulmane de care se plânge Muftiul Iusuf Murat, care de altfel spune că a refuzat să fie intervievat alături de aceste persoane. Este vorba despre Abu Al-Ola Al-Ghithy, un yemenit venit în România la începutul anilor ”90, care conduce Centrul Cultural „Islamul azi” și Fundația Taiba. Aceste asociații au filiale în București, Constanța, Craiova, Iași, Timișoara și Medgidia și fiecare filială și-a clădit o moschee în care musulmanii fac rugăciuni, conform Adevărul.

Este vorba și despre Demirel Gemaledin, un tătar din Dobrogea, concediat în 2008 de Muftiat, după ce a studiat în Siria și Iordania și care acum este președintele filialei din București a Ligii Islamice și Culturale, conform Adevărul.

„Nu avem probleme cu comunitatea arabă. Vrem doar ca anumite organizații să intre în legalitate. Ele sunt înființate ca ONG, cu alte activități decât cele religioase. Dacă tu ai ca obiect de acitivitate acțiunile umanitare și culturale, susține-le pe acestea”, spune Muftiul despre aceste organizații, fără să le numească.

„Nu ne putem compara cu alte state occidentale, unde nu există o instituție de cult care să răspundă în fața autorităților de stat. Noi suntem o instituție de cult. Vino și subordonează-te sau cooperează, pentru că nu vreau eu să fiu acea persoană care să știe absolut tot. Nu vrem să fim arătați cu degetul și direct responsabili noi„, mai explică Muftiul ideea sa de a avea o religie musulmană centralizată în România.

Moscheea Muftiatului versus Moscheea „celorlalți”

Un alt motiv de vrajbă între cele două „tabere” de musulmani din România a devenit proiectul marii moschei care ar urma să fie construită în București, în zona Romexpo, și pe care fostul prim-ministru Victor Ponta a agreat-o, în urma unei vizite în Turcia.

„Noi am vrut prin acea moschee să îi adunăm pe toți, să nu mai avem moschei prin cartiere. Sunt 5000-9000 de musulmani în București. Să se facă 4-5 locații, suficiente, și îi adunăm acolo și ținem predică”, spune Muftiul Murat Iusuf, pentru gândul.

Liderul Fundației Taiba, yemenitul Abu Al-Ola Al-Ghithy, nu este însă de acord cu moscheea unificatoare a Muftiului. „Banii sunt de la statul turc, imamii sunt turci, predicile vor fi în limba turcă. Atunci noi, arabii, care nu vorbim limba turcă, cu ce o să beneficiem de pe urma acestei moschei?”, a declarat el pentru Adevărul.

Abu Al-Ola Al-Ghithy spune că musulmanii veniți din țările arabe vor să-și facă propria moschee și că aceasta va fi mai mare decât moscheea Muftiatului, undeva în Voluntari, cu bani de la oamenii de afaceri musulmani.

„Nu vreau neapărat predici în limba turcă sau tătară. Ținem în limba română, ținem în limba arabă. Oricum rugăciunile le avem și în limba arabă. Scopul nostru al comunității este să știm cine oficiază predicile, nu vrem ca în aceste locașuri de cult să oficieze cetățeni români care au fost dați afară din cler, de exemplu, care în trecut când activau în cler au avut probleme disciplinare”, declară Muftiul Iusuf Murat pentru gândul, referindu-se probabil, fără să-l numească, la Demirel Gemaledin, imamul tătar care a fost dat afară din Muftiat în 2008.

„Nu mă refer că au lipsit de la serviciu, ci mult mai grave – au dat stema României jos. Ne-am și judecat. Ei nu mai au dreptul să oficieze slujba, exact cum unui medic i se ia dreptul să exercite profesia”, spune Iusuf Murat.

Demirel Gemaledin a povestit pentru Adevărul cum a fost dat afară: „Ne-am trezit cu o hârtie oficială din partea Muftiatului prin care se stipula că persoanele care au studiat în Siria, Iordania, Arabia Saudită, Egipt, Sudan sunt persoane care au o gândire radicală. Eram imam la moscheea din Pieptănari și ca urmare a acestei hârtii am fost considerat extremist și terorist și mi s-a desfăcut contractul de muncă. N-am aflat nici până azi de ce sunt considerat extremist”.

Gemaledin a dat în judecată Muftiatul pentru concedierea sa, însă procesul a fost stins. El a declarat pentru Adevărul că predicile sale sunt înregistrate și traduse în limba română, astfel că dacă cineva îl acuză de extremism, poate să dovedească ce a vorbit.

Conform Adevărul, în București există 17 moschei care nu țin de Muftiat, însă nu pot fi socotite ilegale sau neautorizate. „Statul român nu autorizează funcționarea lăcașurilor de cult. Conform legii, în România oricine poate construi un lăcaș de cult în baza unei simple autorizații de construire eliberată de primărie”, a declarat pentru Adevărul secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi.

Idei anti-occidentale, antisemite și anti-NATO, într-o carte publicată de Fundația Taiba

Muftiul Iusuf Murat are însă și un exemplu concret de idei fundamentaliste promovate de organizațiile cu care se contrează pe teme de organizare religioasă și despre care susține că au cerut chiar înființarea unui al doilea Muftiat în România.

„Uitați-vă la cartea „Islamul și celălalt”. Este cumva NATO împotriva civilizației islamice, este Occidentul împotriva Islamului? Astfel de afirmații le întâlniți în acea carte. De ce sunt traduse astfel de cărți? Cartea nu a tradus-o Muftiatul. Avem noi nevoie de astfel de materiale? Cine știe ce promovează? Ei zic că îi reprezintă pe musulmanii din Români, așa zic ei”, spune Iusuf Murat, pentru gândul.

Într-adevăr, cartea „Islamul și celălalt. Cine pe cine recunoaște și cine pe cine contestă”, scrisă de dr. Muhammed Imara și publicată de Fundația Taiba, a yemenitului Abu Al-Ola Al-Ghithy, conține pasaje care pun Islamul și civilizația occidentală în antiteză războinică, susținând că ideologia occidentală vrea să elimine și să distrugă Islamul. Iată câteva pasaje de acest fel:

„Cerința occidentală este „desființarea celuilalt, a civilizației Islamice”, prin mijloace pașnice, prin acceptarea de către musulmani a modelului de civilizație occidentală, sau pe calea războiului, prin intermediul mașinii nord-atlantice de război, dacă ei nu vor renunța la modelul propriu de civilizație!”.

„Occidentul a proclamat că „Islamul este inamicul care a luat locul imperiului comunist al răului” și a amenințat cu îndreptarea mașinii de război a Blocului Nord-Atlantic către lumea islamică, din cauză că ea respinge tendința centralismului occidental care nu acceptă decât modelul său de civilizație pentru întreaga lume. Deci, cele două alternative sunt: fie occidentalizarea lumii și anularea celuilalt împreună cu civilizația lui, fie confruntarea între diversele mecanisme și pe diverse planuri!”.

„În sfârșit, Huntinghton – în calitate de consilier confidențial al factorului occidental de decizie s-a referit la neamul său (iudeu – n.r.) când a ierarhizat prioritățiile luptei dintre Occident și ceilalți, îndemnându-i să înceapă cu înfrângerea civilizației islamice și a celei confucianiste-chinezești, în același timp cu neutralizarea celorlalte civilizații, astfel încât Occidentul să termine cu Islamul și cu China, iar după aceea să revină pentru ciocnirea și lupta cu civilizațiile pe care le-a neutralizat și care au refuzat adoptarea modelului occidental”.

„Dar dacă politeiștii nu i-ar fi atacat pe musulmani și religia lor și nu i-ar fi ispitit și nu i-ar fi alungat din căminele lor, Islamul nu ar fi făcut să curgă nici o picătură de sânge de la „ceilalți”. În ciuda celor arătate în legatură cu atitudinea Islamului față de celălalt și cu atitudinea celorlalți față de Islam, constatăm că ipocriții și calomniatorii ridică pretenții, punând Islamul, comunitatea și civilizația sa în boxa acuzațiilor, încât minciuna în privința acestor probleme a devenit o sursă de venituri pentru ipocriți”.

„Problema, întreaga problemă este a proiectului occidental care vrea să-l anuleze pe cel islamic, adică vrea să-l anuleze pe celălalt cu civilizația lui, din națiunile și popoarele neoccidentale, și să impună modelul de civilizație occidentală tuturor celorlalți”.

„Într-adevăr Occidentul s-a unit pentru a confrunta Islamul. Proiectul sionist a început prin a fi un proiect protestant occidental, dar ulterior a fost adoptat de imperialismul occidental laic împotriva Islamului, a patriei arabe și a lumii musulmane. Și această alianță occidental-sionistă îndreptată împotriva Islamului, a comunității , a civilizației și a lumii sale se întregește cu șantajarea sionismului catolic occidental care a ajuns să ceară iertare evreilor în același timp în care declară războiul creștinizării împotriva Islamului și a musulmanilor! Și cu toate acestea, mincinoșii și ipocriții – occidentali și occidentalizați-vorbesc despre dușmănia Islamului față de celălalt, despre tăgăduirea și contestarea celorlalți de către musulmani!”.