Cum a ajuns România de la „flotila NATO în Marea Neagră” la „o prostie”
În ianuarie 2016, Ministerul Apărării Naționale anunța că printre prioritățile sale strategice se numără obiectivul cu număr de cod K-22: o inițiativă pentru constituirea unei „Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / „Black Sea Flotilla””. Proaspăt descins de la ambasada României la Londra în guvernul de tehnocrați de la București, ministrul Mihnea Motoc a început în martie negocierile tehnice cu bulgarii pe acest subiect, iar inițiativa a fost discutată și cu turcii. E drept, nici Mihnea Motoc și de altfel niciun alt oficial român nu i-au spus vreodată în public „flotă”. Poate pentru că suna prea agresiv. S-au folosit cuvinte mai multe și mai moi. Dar proiectul a fost negociat luni de zile cu Sofia și cu Ankara și a fost încurajat de partenerul strategic al României, SUA, care a ajuns chiar să își minimalizeze forța de descurajare în Marea Neagră în raport cu Rusia, arătând că proiectul naval regional româno-bulgaro-turc ar fi mult mai eficient, evitând totodată și restricțiile impuse de Tratatul de la Montreux, care nu permite unei nave militare a unui stat fără ieșire la Marea Neagră să staționeze mai mult de 21 de zile aici.
Cu trei săptămâni înainte de summitul NATO de la Varșovia, unde acest proiect urmează să fie susținut în fața Alianței, România pare însă că face un pas înapoi, după ce la Sofia liderii politici au negat vehement că susțin o astfel de inițiativă care să contravină Rusiei și au anunțat că nu sunt gata să se implice mai mult de nivel de exerciții navale comune. La București, joi, președintele Klaus Iohannis a pus punctul pe i într-o manieră tranșantă ieșită din comun pentru domnia sa: „Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie”. Este vorba doar despre exerciții navale comune, a explicat președintele României.
Exerciții navale comune care se desfășoară de altfel de câțiva ani sub egida NATO, în Marea Neagră, și la care participă SUA, dar și Bulgaria sau Turcia și alți aliați. Apare deci întrebarea legitimă: care este proiectul regional al României? Unde a murit pe drum obiectivul K-22?
Surse din Ministerul Apărării Naționale au explicat pentru gândul că totul a fost în regulă în ziua vizitei lui Klaus Iohannis la Sofia, cei doi președinți având declarații din care nu a reieșit nicio neînțelegere. Apoi, ceva s-a întâmplat: „Nu știm ce. Dar bine nu a dat”. În rest, sursele din MApN susțin varianta de la nivel înalt, că nu a fost vorba niciodată de o „flotă” permanentă NATO la Marea Neagră, ci de exerciții navale comune pe principiu rotațional, așa cum se întâmplă cu forțele aeriene sau terestre ale NATO în România.
Care este proiectul naval al României la NATO? „E o ceață totală”
„E ceață totală, nu este o chestiune doar de comunicare, cred că și în capul decidenților este o ceață și nici ei nu știu ce vor. S-ar putea să nu fie niciun plan și sunt îngrozit de această perspectivă. De fapt, au aruncat pe piață ideea cu flota, lumea a prins-o, sună bine. Era anunțat oficial? Păi nu auziți că nu e oficial? Că de fapt nu e? Așa crezusem noi, dar ni s-a spus că nu e nimic. Și mi-e teamă că nu e chiar nimic. Asta e tragedia, că de fapt nu există niciun plan pentru Varșovia. Nu există nicio flotă, există niște exerciții comune, probabil cum făceau balticii în anii ”90 între ei. Ele există și acum, deci de-aia zic, se pare că de fapt nu există nimic, totul a fost în mintea noastră, o mare amăgeală„, comentează pentru gândul analistul de politică externă Armand Goșu.
Oficialii români au vorbit mereu despre o prezență navală înaintată a NATO în Marea Neagră, nu au spus niciodată flotă sau flotilă, în ciuda documentului oficial al Guvernului României, care anunța așa ceva ca prioritate strategică. Totuși, prezența navală a NATO în Marea Neagră există persistent de doi ani, de când Rusia a anexat Crimeea, iar exercițiile comune asigură deja o prezență cvasi-permanentă a navelor americane și ale altor aliați în Marea Neagră, cu efect de descurajare a Rusiei.
„Uitați-vă în declarațiile lui Mihnea Motoc, omul a spus cu subiect și predicat. Este absolut clar că au cerut flotă la Marea Neagră și este clar că există o anumită reticență aici, nu numai a Bulgariei. NATO ar fi dispus să-și întărească flancul de nord și să accepte o flexibilitate la Marea Neagră. Acum, noi nu am făcut decât să oferim un argument în plus pentru asta. Dar dacă știi că există o astfel de fisură, caută măcar din comunicare să nu o arăți. Așa ceva este o lipsă de profesionalism să ieși și să zici – stai puțin, că sunteți voi proști și nu ați înțeles. Prezența avansată la Marea Neagră nu înseamnă exerciții. Să nu ne luăm unii pe alții de idioți„, explică fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, pentru gândul.
„Pe plan extern e o catastrofă. Nu e o problemă că președintele nu înțelege niște cuvinte, ci că de data asta am asistat și am dezbătut un proiect care nu există. Iar acum președintele ne-a zis că nu există nimic”, susține și Armand Goșu.
Totuși, Armand Goșu consideră că România are un plan pentru summitul de la Varșovia, pe care însă nu vrea să îl devoaleze public, subiectul „flotei” din Marea Neagră fiind agitat mai ales pentru ochii Rusiei. Mai ales că, spune Goșu, este greu de crezut că România a crezut că în 5 luni poate reuși să susțină cu succes un proiect de o asemenea importanță, în timp ce țările baltice sau Polonia au muncit din greu încă din 2014 pentru a obține măsurile militare de reasigurare de la SUA și NATO.
„România, la Varșovia, cu siguranță are ceva, dar nu e public, sunt niște subiecte negociate, nu îmi închipui că ne ducem acolo chiar cu nimic. Ce s-a aruncat public cu flotila este falsul proiect, cel adevărat probabil este secret. Altfel nu se poate ca România, o țară atât de mare, plasată în vecinătatea Ucrainei să nu propună nimic și n-aibă pe masă nimic la NATO. E exclus să nu aibă ceva, altfel te descalifici, pierzi și bruma de respect pe care o aveai. Asta a fost pentru marele public, nu poți să lansezi un proiect cu 5 luni înainte. Nici un stat normal la cap, cu o practică diplomatică, nu vine cu un proiect așa„, consideră Armand Goșu.
Eșec diplomatic sau proastă comunicare în public, alimentată de Bulgaria?
În aceste condiții, în care public la București s-a menținut ideea că România muncește pentru un proiect al unei grupări/flotile/cadru de lucru naval regional al NATO la Marea Neagră, iar la Sofia ideea a fost respinsă tranșant de președintele și de premierul bulgar, care au spus că nu poate fi vorba de așa ceva, ci doar cel mult de exerciții comune la Marea Neagră, doar pentru ca și Klaus Iohannis să repete același lucru la București, s-a creat ideea unei rupturi. Fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Klaus Iohannis de un „eșec jenant”.
Ideea este susținută și de fostul șef al diplomației Cristian Diaconescu, care consideră că decidenții români nu au știut să își calculeze bine mișcările sau cel puțin aceasta a fost impresia lăsată în public.
„Discutăm de o politică de stat NATO numit România, cel mai mare din flancul Estic, care se presupune că atunci când se angajează într-un proiect de securitate atât de sensibil, are în vedere absolut toate elementele de context regional și intern. Ei trebuia să știe de la București, instituțional, exact pe ce și pe câți pași se pot angaja în legătură cu Bulgaria. Poveștile cu exerciții sunt un subterfugiu inutil. Tema este clară, pe flancul estic se exercită o amenințare serioasă dinspre Est, este o chestiune general cunoscută. Se așteaptă ca la Varșovia să se ia decizii pentru contracararea sau descurajarea acestei amenințări. Astăzi, când discutăm, pe flancul nordic – Polonia, țările baltice, măsurile sunt luate, acolo s-a lucrat coerent. Pe flancul sudic, vedem că țările nu reușesc să închege un proiect regional, și aceasta a fost așteptarea – România, Bulgaria și Turcia„, arată Cristian Diaconescu, pentru gândul.
Fostul ministru de Externe estimează că la summitul NATO se va lua o decizie „cu dublă viteză”, adică într-un fel pentru flancul nord-estic, într-altul pentru cel sud-estic.
„Nu e vorba de un război, de forță de foc, ci de o poziționare, arătând Federației Ruse faptul că dacă se gândește la un atac asupra unui stat din flanc, atunci atacă NATO. Dacă NATO are o abordare diferită în nord față de sud, este o problemă. Acum, am deschis și noi o fereastră de oportunitate, noi și bulgarii. Poveștile cât de interesați sunt bulgarii de așa ceva, astea sunt chestiuni pe care le discutăm noi publicul sau în presă. Instituțiile trebuie să știe exact cât și până unde se duc. Când îl trimiți pe președinte, deci ultima instanță, dincolo de el nu mai există nimic, indiferent cum îl cheamă, și ai în vedere o soluție, ei bine acea soluție trebuie să se aplice. Aveai posibilitatea să faci ceva sectorial, la nivel de stat major, de comandamente navale. Sau constatăm și mergem la Bruxelles și spunem – noi nu ne putem înțelege cu ăștia, poate aveți voi resursa necesară să-i determinați să facă ceva. Varianta care a ieșit este cea mai proastă”, arată Diaconescu.
Pe de altă parte, fostul consilier prezidențial Iulian Fota consideră că impresia rupturii a fost creată mai ales din partea Bulgariei, nu din partea României, iar ideea că românii s-au dus la Sofia cu proiectul unei flote, care a fost respins, nu ar sta în picioare.
„Aici e o joacă a bulgarilor între ei. Din câte știu, ce au propus românii bulgarilor și turcilor este un cadru de cooperare navală, pe problemele militare din Marea Neagră. Din ce văd eu la bulgari, acolo e o fractură între premier și președinte. Președintele a fost foarte tranșant în ultima perioadă, în timp ce Borisov are un spațiu mai limitat de manevră, pentru că are o majoritate firavă și depinde de partidele mai pro-ruse. Nu le iau partea alor noștri, pentru că nici eu nu înțeleg exact ce vor ei la summit. Dar bulgarii au zis-o clar și într-o conferință la București: Rusia nu este percepută ca o amenințare în Bulgaria„, explică Iulian Fota pentru gândul.
Cronologia unei „flote” moarte în fașă
– ianuarie 2016: MApN anunță pe siteul Guvernului României prioritățile strategice pe anul 2016. Printre ele se numără „Lansarea inițiativei pentru constituirea unei Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / Black Sea Flotilla”, obiectiv strategic cu număr de cod K-22, fără costuri atașate și cu termen de execuție februarie 2016-octombrie 2016.
– februarie 2016: Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, arăta că Rusia investește masiv în dezvoltarea capabilităților sale militare de la Marea Neagră și va domina militar această regiune până în 2020, în ciuda eforturilor actuale ale SUA și ale NATO de a menține permanent în Marea Neagră o forță navală rotațională. În acest context, oficialul american a considerat că greul pentru contracararea acestei amenințări va sta pe umerii României, Bulgariei și Turciei, cele trei aliate NATO de la Marea Neagră, care vor trebui să își întărească capabilitățile navale. Prezența americană în zonă „nu va atinge un nivel care să poata rivaliza cu prezența navală rusă”, în ciuda eforturilor anunțate de SUA pentru 2017, legate de cvadruplarea bugetului pentru Inițiativa Europeană de Reasigurare, mai explica Hans Klemm.
„Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poata rivaliza cu prezența navală rusă în Marea Neagră. În timp ce vom continua să furnizăm capacități credibile de descurajare celor trei aliați NATO de la Marea Neagră, va depinde de aceste națiuni să conlucreze și mai strâns pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităților navale. Există multe lucruri pe care aceste trei state le pot face și ar trebui să le facă pentru a întări capacitățile militare ale NATO în Marea Neagră și în regiunea Mării Negre. Primul pas ar fi să aibă întâlniri frecvente la nivel înalt și la nivel de lucru pentru a discuta contextul de securitate, capacitățile lor și cum pot lucra împreună. Statele Unite sunt bucuroase să joace un rol de sprijin în această privință”, spunea Hans Klemm.
– martie 2016: o delegație de experți MApN condusă de Mihnea Motoc merge la Sofia, unde încep negocierile tehnice pe acest subiect, discuții fiind angajate și cu Turcia. Se vorbește despre o „capacitate de apărare comună” în Marea Neagră, sub egida NATO.
– aprilie 2016: Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, vorbește într-un interviu pentru Hotnews despre inițiativa României la Marea Neagră, fără să spună exact despre ce este vorba:
„Este o inițiativă în derulare, care se referă la componenta maritimă, la dimensiunea maritimă a concepției moderne de apărare pe care o propune NATO pentru flancul estic, respectiv este vorba de o prezență aliată avansată care să fie rotațională, deci cvasipermanentă, nu neapărat permanentă, cu caracter multinațional și cu posibilitatea de a primi întăririle corespunzătoare în volum suficient și cu grad de disponibilitate necesar pentru îndeplinirea misiunilor”.
De asemenea, într-un interviu pentru Agerpres, Motoc vorbește tot despre un cadru de organizare a exercițiilor: „Principala chestiune la care ne gândim este de a valorifica capabilitățile navale existente la nivelul aliaților riverani, de a valorifica experiența acumulată într-un program de exerciții și pregătire navală foarte intens în ultima perioadă, de la anexarea ilegală a Crimeei și până acum, și de a transpune toate aceste elemente într-un cadru mai sistematic de pregătire și de exerciții efectuate în comun. Este vorba de un cadru generat, în primul rând, cum este și firesc, de aliații de la Marea Neagră, un cadru, însă, care este deschis și, de fapt, care contează foarte mult și pe participarea acelor aliați neriverani care sunt deja prezenți, vizite de nave, participare la exerciții la Marea Neagră. Statele Unite, Marea Britanie, Franța au făcut asemenea contribuții. E un cadru care e deschis și participării riveranilor care sunt parteneri ai NATO”.
– mai 2016: La Deveselu, este declarat tehnic operațional și oficial funcțional sistemul de apărare antirachetă SUA-NATO. Prim-ministrul Dacian Cioloș vorbește, alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, despre proiect: „A fost inițiativa României și am fost foarte activi în a construi această prezență a NATO în Marea Neagră. Suntem conștienți că, pentru ca această structură să existe, este necesară și implicarea altor parteneri ai României. Avem discuții avansate cu vecinii bulgari și cu prietenii turci pentru a construi împreună această prezență. O dată ce această prezență prin exerciții este construită, sperăm să avem și participarea altor aliați la aceste exerciții în Marea Neagră. Intenția noastră este de a prezenta acest proiect la summitul de la Varșovia”.
– iunie 2016: Miercuri 15 iunie, președinții bulgar și român au declarații de presă comune la Sofia, din care nu reiese vreo controversă. „Avem o poziție comună și am convenit să acționăm împreună în continuare pentru întărirea prezenței terestre și maritime pe Flancul Estic, atât în Nordul, cât și în Sudul acestuia, Sud în care se află România și Bulgaria. Echilibrul de securitate din zona Mării Negre este esențial în asigurarea securității colective a aliaților”, a declarat președintele român Klaus Iohannis.
A doua zi, joi 16 iunie, presa bulgară relatează că atât președintele Rosen Plevneliev, cât și prim-ministrul Boyko Borisov, au declarat că ideea României de a avea o „flotă” comună sub egida NATO la Marea Neagră nu este susținută de Bulgaria.
Ideea României „în felul în care a fost propusă la întâlnirea cu premierul și cu președintele României – suntem împotriva ei”, a spus premierul Borisov, în timp ce președintele Bulgariei a declarat: „Să punem capăt speculațiilor că se vor forma flote împotriva cuiva”.
În presa bulgară au apărut chiar speculații că Turcia, care agreează ideea României, forțează mâna Bulgariei, refuzând să semneze cu Sofia acordul de readmisie pentru imigranții ilegali, lăsându-i astfel pe bulgari în brațe, cu imigranții sosiți peste granița cu Turcia.
Seara, la București, președintele Klaus Iohannis califică ideea unei „flote” la Marea Neagră drept o prostie:
„Am văzut că au apărut tot felul de interpretări și, poate este bine să clarific un pic situația, înainte să se aventureze toată lumea în speculații. Această inițiativă pe care am prezentat-o, și am prezentat-o atât președintelui, cât și prim-ministrului (Bulgariei -n.r.), este o inițiativă care țintește o colaborare, practic, în zona exercițiilor comune și a training-ului a forțelor navale românești, bulgare și turcești. Aceasta este așa-numita inițiativă navală, deci se referă la forțele navale, se referă la exercițiu și training comun. Noi credem că această inițiativă, în final, trebuie să se găsească sub umbrela NATO, fiindcă toate trei țările riverane, România, Bulgaria și Turcia sunt aliați în NATO. Unde a apărut, probabil, o înțelegere greșită, este conceptul de flotă NATO. Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate și nu dorește să întrețină o flotă proprie în Marea Neagră”.
Prim-ministrul Dacian Cioloș a întărit și el această idee, cum că de fapt nu s-a pierdut nimic, ci România este în grafic.
„N-a fost vorba niciodată de crearea unei flote la Marea Neagră, ci de o cooperare navală la Marea Neagră sub egida NATO -aceasta a fost propunerea României – și înțeleg că Bulgaria în aceste condiții, așa cum mi-au spus și mie premierul și președintele când am făcut vizita la Sofia, sunt dispuși să sprijine această propunere. Deci, nu e vorba de o flotă, ci de o cooperare între țări riverane și membre NATO la Marea Neagră, sub egida NATO”.