Prima pagină » Știri » Cum a dres Florin Iordache proiectul grațierii, depus în Parlament. Care sunt noile condiții de eliberare din pușcării

Cum a dres Florin Iordache proiectul grațierii, depus în Parlament. Care sunt noile condiții de eliberare din pușcării

Proiectul de lege privind grațierea unor pedepse, pe care Guvernul a ales să îl trimită în dezbatere la Parlament, în loc să legifereze tot prin ordonanță de urgență, așa cum au procedat cu modificarea Codurilor Penale, a fost modificat de inițiatorul Florin Iordache, ministrul Justiției, cele mai multe din prevederile controversate fiind eliminate. Infracțiunile prevăzute de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, inclusiv abuzul în serviciu și formele sale agravante au intrat pe lista de infracțiuni exceptate de la grațiere, astfel că președintele PSD Liviu Dragnea, spre exemplu, nu ar mai avea de profitat de pe urma acestei grațieri. Grațierea a fost condiționată de plata prejudiciilor și a fost introdusă condiția ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să nu depășească 10 ani.

Proiectul de lege privind grațierea unor pedepse a fost depus la Senat, pentru a fi dezbătut de Parlament, din el fiind eliminate multe dintre prevederile controversate ale proiectului inițial, lansat de ministrul Justiției Florin Iordache.

Astfel, sunt grațiate pedepsele și măsurile educative privative de libertate de maximum 5 ani, cu condiția ca cei care sunt grațiați să achite în termen de maximum un an prejudiciul stabilit de instanță, în caz contrar grațierea fiind revocată și grațiatul fiind pus să execute restul pedepsei, arată proiectul. În cazul în care e vorba de condamnări incluse pe lista de infracțiuni exceptate de la grațiere, grațierea nu se aplică.

O altă condiție pentru aplicarea grațierii este ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să nu depășească 10 ani, chiar dacă infracțiunea nu se află pe lista de excepții de la grațiere din proiectul de lege.

De asemenea, grațierea nu se aplică persoanelor care nu au început executarea pedepsei cu închisoarea sau s-au sustras de la executarea ei. Totodată, mai arată proiectul de lege, persoanele grațiate care în decurs de 3 ani săvârșesc „cu intenție” o infracțiune, vor executa atunci când sunt condamnați și restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a grațierii.

S-a renunțat la prevederea ca deținuții de peste 60 de ani să beneficieze de grațierea a jumătate din pedeapsă, de această clemență bucurându-se doar femeile gravide și persoanele care sunt unic întreținător de familie și au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani, mai arată proiectul. Lor li se aplică prevederea infracțiunilor exceptate de la grațiere, dar și obligația plății prejudiciului în maximum 1 an. În forma inițială, se bucurau de această prevedere deținuții de peste 60 de ani, femeile gravide și cei cu minori de maximum 5 ani în întreținere, indiferent de infracțiunea pentru care fuseseră condamnați și fără obligația plății prejudiciului.

De la grațiere sunt exceptați recidiviștii, mai arată proiectul.

Pe lista infracțiunilor exceptate de la grațiere au intrat și cele acoperite de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, precum și abuzul în serviciu.

CITEȘTE AICI PROIECTUL PRIVIND GRAȚIEREA, DEPUS LA SENAT

Citește și