România este una dintre țările europene care au ajutat refugiații ucraineni de când Rusia a invadat Ucraina. Românii sunt umanitari, ai putea spune, însă întodeauna există și scopuri ascunse. Este și cazul unui botoșean care în două luni a făcut aproape 32.000 de euro de pe urma celor fugiți din calea războiului.
Cazarea refugiaților ucraineni a devenit o afacere bănoasă pentru românii care au simțit această oportunitate de a obține sume frumoase de la stat.
Pe lângă câștigurile bănoase rezultate din actele românilor de „solidaritate” față de ucrainenii fugiți din calea războiului, apar și alte beneficii.
De exemplu, sumele decontate de statul român pentru masa și cazarea ucrainenilor nu necesită declararea către Administrația Judeațeană a Finanțelor Publice, spre a fi impozitate.
Astfel, nu există obligații fiscale cum sunt la chirii, pentru care contractele trebuie declarate la Fisc.
Și mai mult decât atât, numărul ucrainenilor pentru care se cer bani de la stat nu pare a fi verificat de nicio instituție a statului.
Proprietarii de locuințe, în special cei care dețin case cu mai multe camere și cărora le este extrem de greu dacă nu aproape imposibil să le ofere spre închiriere pe piața imobiliară au simțit potențialul acestei afaceri cu ucrainenii.
Practic, cu cât sunt mai mulți refugiați cazați, cu atât crește și suma încasată lunar.
Este și cazul unui botoșean care în doar două luni, respectiv luna decembrie 2022 și ianuarie 2023, a ajuns la impresionanta sumă de 156.240 de lei pe care trebuie să o primească de la stat pentru că a cazat 36 de refugiați ucraineni.
Mai exact, 32.000 de euro, bani neimpozabili! În doar două luni, în condițiile în care pentru o casă, chiria lunară este cuprinsă între 500 și 1.500 de euro, iar statul oferă câte 70 de lei pe zi pentru fiecare cetățean ucrainean, 50 de lei pentru cazare, pentru proprietar, și 20 de lei pentru masă, către refugiat.
Deci, într-o lună se ajunge la o sumă de 2.100 de lei pentru fiecare persoană găzduită.
Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
De asemenea, IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate, potrivit Botoșeanul.ro.