Procurorii DNA arată, în referatul prin care cer arestarea și trimiterea în judecată a judecătorului constituțional Toni Greblă, că acesta a intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar și la un funcționar din Compania Națională de Autostrazi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).
„Numitul Toni Greblă, de la nivelul funcției de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, în baza promisiunii făcute lui Ion Bîrcină, s-a întâlnit cu numiții Marin Condescu (președinte al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia), Laurențiu Octavian Graure (director Complex Energetic Turceni), Daniel Burlan (director la Societatea Națională a Lignitului Oltenia), Tiberiu Trotea(director Complex Energetic Rovinari), Neaga Narcis (funcționar în cadrul CNADNR), intervenind în mod determinant pe lângă aceștia pentru satisfacerea intereselor economice lui Ion Bîrcină”, se arată în documentul citat.
Tot în referatul procurorilor, se mai arată că Toni Greblă l-ar fi amenințat pe Laurențiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita și că va avea grijă să fie „terminat”.
Procurorii DNA au cerut, marți, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă și trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituțională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator (până la data de 18.12.2013, când și-a început mandatul de judecător la CC) și ulterior judecător la CC, a pretins și primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, întreținerea și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afișe.
„Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ș.a.)”, susțin procurorii anticorupție.
DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetățean turc, Victor Dolghi și Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetățeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.
Cei cinci ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federația Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.
Marți, procurorii au extins acuzațiile în cazul judecătorului constituțional, acuzându-l și de favorizarea făptuitorului și folosirea în orice mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Potrivit anchetatorilor, Greblă, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Nițescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, „i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru și îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influență pentru a obține aceste informații de la organele judiciare”.
Procurorii mai spun că activitatea „continuă și neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă „stăruința infracțională a acestuia în a obține foloase necuvenite din promisiunea traficării influenței pe lângă diferiți funcționari publici în favoarea intereselor economice ale societăților economice controlate de Bîrcină Ion și prin efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția”. Procurorii susțin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar și peste obligația de a depune „o declarație de avere și de interese conformă cu realitatea”.
Acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcția Națională Anticorupție. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituțională.