Cum a SABOTAT Guvernul votul din diaspora: Ambasadorii au cerut secții suplimentare, dar au primit de la București următorul răspuns

După dezastrul din primul tur, când zeci de mii de români din diaspora nu au reușit să voteze din cauza proastei organizări a scrutinului, Guvernul a dat asigurări că se fac eforturi astfel încât orice român care vrea să voteze să o poată face. Pe 3 noiembrie, premierul Victor Ponta amenința că „dacă există un singur român care nu votează în diaspora, pleacă toți”, referindu-se la înalți oficiali ai ministerului de Externe, la secretari de stat și la ambasadori.

S-au completat birourile electorale, s-au dat ștampile și mai multe cabine de vot, formularul pe proprie răspundere a fost postat pe Internet, s-au dat chiar și pixuri, pentru ca românii să aibă cu ce le completa. A lipsit, însă, cel mai important lucru: suplimentarea secțiilor de vot.

Executivul pare să fi ignorat însă informațiile primite din străinătate, de la ambasadori români care au avertizat asupra numărului mare de cetățeni ce și-au manifestat dorința de a merge la vot. Acești șefi de misiuni diplomatice au avertizat că secțiile nu vor fi suficiente și au cerut, prin urmare, înființarea mai multor secții. Numărul acestora a rămas același cu cel din primul tur, 294. Chiar și așa, în turul doi au reușit să voteze peste 360.000 de români din străinătate, față de numai 150.000 la primul tur. Totuși, mulți alți oameni nu au putut, nici de această dată, să voteze.

UPDATE 18:45 Președintele în exercițiu, Traian Băsescu, a vorbit, miercuri seară, în prima ieșire publică de la alegeri, despre subiectul votului din străinătate: „Toți am văzut împiedicarea exercitării dreptului de vot a unui număr mare de români la Londra, Paris, Torino și în Spania. De la momentul închiderii votului, am solicitat informații de la toți ambasadorii. Am primit în copie solicitările pe care aceștia le-au făcut. Toți ambasadorii – cei de la Paris, Londra, Roma, Madrid și Berlin – au solicitat prin MAE mărirea numărului secțiilor de votare. Ambasadorii au informat corect. Nu este nimic de reproșat ambasadorilor noștri din țările în care au fost probleme”.

Cei mai mulți români au votat în Italia – 94.758, în Spania – 83.153, în Republica Moldova – 35.630, în Marea Britanie – 24.474, în Franța – 16.114 și în Germania – 16.716. Performanța le aparține românilor care s-au așezat la coadă chiar din timpul nopții de sâmbătă, care au stat și câte șapte-opt ore la rând pentru a-și exercita un drept garantat prin Constituție și care au scandat pe străzile din Paris, Roma, Londra sau Munchen că nu pleacă până nu votează. Umiliți de propria lor țară și alungați de pe străzi de forțele străine, ei au rămas cu un gust amar. O parte dintre poveștile lor le-ați putut citi în aceste zile în gândul.

Proasta organizare la alegerile i-a costat funcția pe doi miniștri de Externe din această perioadă, respectiv Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu. O parte dintre ambasadori se apără însă, spunând că au transmis la București informații cu privire la numărul de români așteptați la vot și au cerut secții suplimentare. Acestea le-au fost refuzate.

La plecarea lui de la MAE, Teodor Meleșcanu a văzut altfel situația, prin filtrul celor cinci zile petrecute din nou în Aleea Alexandru: „Singurul lucru pe care nu am putut să îl realizez a fost suplimentarea secțiilor de votare, întrucât, deși am solicitat BEC acest lucru, BEC nu a putut oferi clarificările necesare privind existența unei soluții legale în acest sens, existând, în cazul modificării numărului de secții între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor. Mi-am asumat în această situație responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de fluidizare a procesului electoral și am putut organiza turul doi de o manieră care a permis înregistrarea unui număr record de voturi în străinătate. Înregistrarea acestei cifre record de voturi a fost făcută posibilă tocmai datorită măsurilor luate”.

La Paris s-au cerut trei secții pentru turul al doilea

Ambasadorul României la Paris, Bogdan Mazuru, susține că a cerut mai multe secții de votare, atât pentru primul tur al alegerilor cât și pentru cel de-al doilea, însă Guvernul nu a ținut cont de propunerile sale, fără a i se da nicio explicație. Pentru primul tur, Mazuru ar fi cerut două secții în loc de una, iar pentru al doilea trei.

„Am apreciat că va veni destul de multă lume la vot. Se simțea dorința cetățenilor români de a participa la alegerea președintelui. Am apreciat că pentru siguranță ar fi fost necesare trei secții de votare pentru al doilea tur. Este clar că erau necesare mai multe secții de votare”, a declarat Mazuru, la Digi24.

Întrebat ce răspuns a primit de la București, Mazuru a precizat că „nu mi s-au dat explicații. E posibil să țină seama și de câți români au fost în tururile anterioare. E adevărat că atunci au fost mai puțini ca acum. Estimările sunt destul de aleatorii, ținând seama de lipsa totală de instrumente de apreciere a numărului de români din străinătate. A fost subestimat nu atât numărul românilor care trăiesc în Franța, cât mai ales dorința lor de a veni la vot”.

În Italia, Ambasada României a cerut 66 de secții, dar a primit doar 51

O situație similară este relatată și de ambasadorul României în Italia, care a propus organizarea a 66 de secții, însă de la București au fost aprobate doar 51 pentru ambele tururi ale alegerilor prezidențiale. Ambasada ar fi urmat să se ocupe de 22 dintre acestea, însă, în final a avut în coordonare doar 12, zece fiind pe lista celor refuzate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). De celelalte 39 din 51 s-au ocupat consulatele, a lămurit pentru gândul Ovidiu Pufu, secretar 2, atașat de presă, în cadrul Ambasadei de la Roma.

Ambasada a transmis MAE, pe baza informațiilor obținute de la autoritățe locale italiene, dar și de la asociațiile românești și de la misiunile diplomatice și consulare din Italia, date cu privire la concentrările majore de români din Italia. Acestea au fost transmise la București înainte de cel de-al doilea tur.

„Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la București s-au primit instrucțiuni pentru organizarea unei secții pe care nu am propus-o, și anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători!”, a scris pe Facebook ambasadorul României la Roma, Dana Constantinescu.

Ea menționează că, în ceea ce privește cadrul legal în baza căruia funcționează comisiile din cadrul secțiilor de votare din străinătatea, președintele secției de votare, care este angajat MAE, precum și membrii secției de votare, care sunt de regulă cetățeni români din țara-gazdă, nu pot decide sub nicio formă prelungirea orarului de vot, aceasta fiind decizia exclusivă a BES.

„Un alt aspect foarte important este acela că membrii secțiilor de votare au fost propuși de partidele politice, iar atunci când aceștia au ales să absenteze, propunerile misiunilor diplomatice de înlocuire a acestora cu personal calificat nu au fost aprobate de BES (Biroul Electoral pentru Străinătate n.r.)”, a mai scris ambasadorul.

Daca Constantinescu a făcut un comentariu și în legătură cu situația de la Torino, unde alegătorii români au fost dispersați din fața Consulatului cu gaze lacrimogene de forțele de ordine italiene. Ambasadoarea spune că jandarmi aveau obligația de a asigura securitatea misiunii diplomatice sau a secției de votare, însă forțele de ordine își pot reconfigura oricând dispozitivul pe baza propriilor evaluări.

„Aceste evaluări au fost influențate, din informațiile transmise de la Consulatul General Torino, de faptul că au fost ocupate în mod violent spații cu altă destinație decât cea de spații de votare. De cealaltă parte, președinții și membrii secțiilor de votare, în ciuda efortului extraordinar pe care l-au depus, s-au aflat în situații de tensiune timp de 20 de ore, procesând în secțiile din orașele mari în medie circa 2.900 de votanți, ceea ce se traduce prin 7 votanți la fiecare 2 minute. Acești oameni au fost în permanență sub presiune, iar adesea amenințați și chiar agresați fizic”, a precizat ambasadorul României în Italia.