Cum apără CSM independența Justiției – analiză pe arestările lui Năstase din 2012 și 2014. Reacția Consiliului la atacurile lui Ponta

În raportul pe Justiției al Comisiei Europene din ianuarie 2013, experții de la Bruxelles solicitau politicienilor români să se abțină de la criticarea sentințelor judecătorești. La numai câteva ore după a doua condamnare a lui Adrian Năstase, premierul Ponta a catalogat sentința Curții Supreme drept una politică. În acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să intervină. În 2012, la prima condamnare a lui Năstase, CSM a sancționat public și rapid declarațiile politicienilor care au acuzat judecătorii de partizanat politic. Acum, CSM sub o nouă conducere a decis să nu sancționeze pe loc afirmațiile premierului, ci să demareze o cercetare.

Pe 20 iunie 2012, Adrian Năstase era condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru corupție în dosarul Trofeul Calității. După condamnare, o serie de politicieni și apropiați ai lui Năstase, în special din PSD, au declarat public că este vorba de o condamnare politică. PSD a trimis chiar și un comunicat în care susținea că Năstase a fost condamnat politic și că dosarele sale au avut substrat politic. Victor Ponta, Marian Vanghelie, Miron Mitrea, Dan Șova și alți lideri PSD au declarat la unison același lucru. Actualul consilier al lui Victor Ponta, Gyorgy Frunda, declara și el același lucru: „Am nevoie de timp să văd, pentru că informațiile sunt contradictorii. Dacă este adevărat ce spune Adrian Năstase, că nu i s-a asigurat dreptul la apărare și este o hotărâre politică, atunci este regretabil”, a declarat Frunda.

CSM în 2012: „Încercări cointeresate ale diverșilor factori de a decredibiliza justiția română și magistrații”

EXTERNE Avionul de pasageri prăbușit în Kazahstan a fost avariat de o rachetă Panțir din Cecenia. Kadîrov se apără: Drone ucrainene au atacat Groznîi

18:59

ACTUALITATE Motivul pentru care NU ar trebui să încălzești mâncarea în recipiente de plastic la microunde. Ce pericol ascunde acest obicei

18:48

În 2012, Consiliul Superior al Magistraturii condus de către Alina Ghica și Oana Hăineală a reacționat prompt și a sancționat public atacurile politicienilor la adresa judecătorilor și procurorilor care au soluționat dosarul lui Năstase. „Plenul CSM reamintește opiniei publice că nu au fost raportate, nici identificate influențe ale politicului în dosarul Trofeul Calității, toate afirmațiile lansate în spațiul public fiind încercări cointeresate ale diverșilor factori de a decredibiliza justiția română și magistrații, în legătură directă și punctuală cu decizia pronunțată în acest dosar.

De asemenea, consecvent rolului său de garant al independenței Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii reiterează principiile constituționale conform cărora fără justiție nu poate exista stat de drept, că orice persoană, instituție sau autoritate este obligată să respecte independența justiției și va sancționa public orice încercare de intimidare, amenințare, imixtiune în actul de justiție și va sesiza, ori de câte ori va fi cazul, organele în drept. Legea este egală pentru toți, fără niciun fel de privilegii sau discriminare, hotărârile judecătorești trebuie executate iar autoritatea magistraților trebuie respectată, chiar dacă actele îndeplinite de aceștia sau deciziile lor nu sunt pe placul unor grupuri de interese sau al populației.”

Citește aici reacția integrală a CSM din 2012

Adrian Năstase a fost condamnat, luni, pentru a doua oară de Curtea Supremă la 4 ani de închisoare pentru corupție în dosarul Zambaccian. După sentință, premierul Victor Ponta a declarat că este vorba de o condamnare politică. „Adrian Năstase e un condamnat politic pentru că începând cu anul 2005 (…) a fost principala țintă a președintelui Băsescu și a oamenilor săi, Macovei, Morar și ceilalți și, iată, suntem la finalul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu. Cred că e o nedreptate și cred că foarte mulți oameni mai puțin cunoscuți decât domnul Năstase sau mai puțin mediatizați au avut atat de mult de suferit în acești zece ani, nu neapărat ajungând în penitenciar, ci pierzându-și locurile de muncă, pierzându-și familiile, fiind târâți prin tribunale și din acest motiv și astazi obiectivul principal pe care l-am anunțat al PSD-ului este schimbarea unui regim politic pe care noi l-am considerat intotdeauna abuziv”, a declarat prim-ministrul la România TV.

Și de această dacă conducerea CSM formată acum din Adrian Bordea și Gheorghe Muscalu a decis să acționeze în urma acuzelor formulate de premierul Ponta. De această dată, însă, CSM nu a mai criticat declarația premierului. Dacă în 2012 declarații asemănătoare erau catalogate ca fiind dăunătoare sistemului Judiciar, acum conducerea CSM a decis să sesizeze Inspecția Judiciară. În 2012, CSM nu mai avea dubii că formule precum „Năstase a fost condamnat politic” înseamnă o încălcare a independenței sistemului judiciar. De această dată, conducerea CSM a preferat ca mai întâi să ceară Inspecției Judiciare să verifice dacă declarațiile premierului reprezintă o „eventuală încălcare a independenței sistemului judiciar”. Astfel că, în acest moment, CSM nu a sancționat atacurile premierului la adresa judecătorilor și procurorilor care au anchetat și judecat dosarul Zambaccian în care Năstase a fost condamnat definitiv.

Contactat de gândul, președintele CSM, Adrian Bordea, a explicat că Inspecției Judiciare i-a fost solicitată o analiză pe toate declarațiile relevante făcute de premierul Victor Ponta.

După declarațiile lui Ponta, CSM a trimis Inspecția la DNA

În schimb, marți, 7 ianuarie, secția de judecători condusă de Adrian Bordea a decis să ceară Inspecției Judiciare să verifice activitatea Direcției Naționale Anticorupție. Bordea a dispus acestă măsură în baza declarațiilor făcute de Victor Ponta. Mai precis, în aceeași emisiune în care spunea că Năstase este un condamnat politic, premierul Ponta acuza DNA că nu investighează plângerile penale făcute de corpul de control al Guvernului. Astfel că Inspecția Judiciară va verifica activitatea secției a II-a DNA, secție la care au ajuns plângerile subordonaților lui Victor Ponta. „Concomitent, Secția pentru judecători a hotărât efectuarea de verificări pentru a se stabili veridicitatea afirmațiilor referitoare la tergiversarea soluționării unor cauze la care s-au făcut referiri în emisiunea menționată”, se menționează în comunicatul CSM

CITEȘTE COMUNICATUL CSM DIN 7 IANUARIE 2013

Verificările dispuse de Bordea la DNA ridică cel puțin două semne de întrebare. În primul rând Inspecția Judiciară este sesizată de secția de procurori a CSM atunci când sunt aspecte legate de activitatea procurorilor, dar nu există o regulă scrisă în acest sens. În al doilea rând, nu este prima dată când premierul Victor Ponta a acuzat DNA că a tergiversat soluționarea sesizărilor trimise de Guvern. La precedentele declarații ale premierului pe această temă secția de procurori sau secția de judecători nu au simțit nevoie să sesizeze Inspecția Judiciară. Vicepreședintele CSM, Gheorghe Muscalu, care conduce și secția de procurori a explicat că au fost dispuse verificări și la DNA pentru că ele sunt circumscrise întregului atac proferat de Ponta la adresa Justiției.

Este adevărat că și secția de procurori a CSM a analizat afirmațiile premierului și pe cele legate de dosarele de la DNA și le-a criticat. „Secția de procurori apreciază că elemente din mesajul public al premierului Victor Ponta au urmărit decredibilizarea profesională și instituțională a procurorilor din cadrul DNA  și nu numai, acreditarea ideii unei comenzi politice în legătură cu anumite anchete penale în derulare ceea ce a condus fie la trimiterea nejustificată în judecată a anumitor inculpați, fie la tergiversarea soluționării altor dosare penale în ciuda unor probe evidente”, se arată în hotărârea secției de procurori.

VEZI AICI SECȚIA DE PROCURORI A CSM

Totuși, secția de procurori nu a propus sacționarea directă a premierului printr-o poziție oficială a CSM, ci a fost de acord cu sesizarea Inspecției Judiciare. Cu alte cu cuvinte, secția condusă de Muscalu este de acord că declarațiile premierului sunt grave, dar nu își asumă o poziție publică până nu se efectuează o anchetă care va investiga declarațiile premierului. Astfel că decizia secției de procurori rămâne goală de conținut, fiind un act de PR. 

În final, președintele CSM, Adrian Bordea, a decis să sesizeze Inspecția Judiciară și să trimită inspectorii la DNA pentru a afla dacă premierul Ponta are sau nu dreptate. Victor Ponta a afirmat că Guvernul a făcut plângeri penale la DNA care zac și nu sunt soluționate de peste 500 de zile, adică un an si jumătate. Practica europeană spune că un termen rezonabil în care procurorii pot cerceta un dosar penal este de 3 ani. Asta înseamnă că o sesizare penală care nu comportă o anchetă foarte complexă și care nu a fost soluționată în trei ani poate fi subiect al unui control din partea Inspecției Judiciare. Dar asta nu înseamnă procurorii anchetează fix trei ani dosarele. Unele dosare de la DNA sunt finalizate chiar și în termen de o lună, două.

Procedural după sesizarea Inspecției Judiciare, urmează ca declarațiile premierului să fie analizate inspectorii instituției să emită un raport. Acest raport este apoi trimis la CSM care îl aprobă sau nu în plen. În final, se emite un comunicat. În 2012, CSM a emis acest tip de comunicat fără a mai aștepta o analiză pe text a Inspecției Judiciare. De altfel, Inspecția Judiciară a decis că în dosarele lui Năstase nu a existat o imixtinune politică. Cercetările Insepcției Judiciare pot dura și câteva luni astfel că rezultatul final comunicatul CSM ar putea fi emis peste luni de zile când opinia publică va uita afirmațiile premierului Ponta. 

Comisia a cerut politicienilor să numai comenteze deciziile instanțelor

Comisia Europeană menționa, în raportul din ianuarie 2013, că politicienii trebuie să nu mai comenteze deciziile definitive ale instanțelor. „Atacurile cu motivație politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătorești: pentru aceasta este necesar ca toți membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”, se arată în raportul CE din ianuarie 2013.