Substanțe radioactive ar putea fi eliberate de la Cernobîl, după întreruperea alimentării cu energie electrică, care ar putea afecta răcirea combustibilului nuclear folosit, a avertizat, miercuri, compania nucleară ucraineană Energoatom. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a transmis că întreruperea alimentării cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl nu reprezintă un pericol de radioactivitate în România.
Sistemele care monitorizează materialul nuclear la instalaţiile de deşeuri radioactive de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl, din Ucraina, care au fost capturate armata rusă luna trecută, au încetat să mai transmită date către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), a anunţat marţi agenţia nucleară a ONU.
Alimentarea cu electricitate a centralei a fost întreruptă, iar generatoarele de rezervă, care au intrat în funcțiune, au combustibil pentru doar 48 de ore. Compania ucraineană de energie arată că zona este sub controlul rușilor și nu se poate interveni pentru repararea liniilor de electricitate.
Imaginile realizate la câteva ore după explozie arată dimensiunile dezastrului planetar provocat din cauza presiunilor puse de regimul comunist asupra inginerilor care lucrau la centrală.
Sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:44, reactorul nr. 4 al centralei nucleare a suferit o explozie catastrofală a cazanelor sub presiune de abur din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale și scurgeri radioactive.
Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv decât cel de la Fukushima (Japonia), de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la Hiroshima și Nagasaki, și de o miime până la o sutime (în funcție de izotopul evaluat) față de emisiile atmosferice ale testelor nucleare de suprafață a armamentului nuclear testat la nivel mondial până la interzicerea efectuării acestora în atmosferă.
Pe lângă cele câteva zeci de victime imediate ale exploziei și expunerii masive a personalului centralei și anumitor „lichidatori”, din cele câteva mii de copii care s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian (un cancer tratabil), până în anul 2013, cel puțin 16 au murit.
Incidența cancerului tiroidian a rămas însă mai ridicată chiar și în 2013 în anumite regiuni din Rusia, Ucraina și Belarus, asta la mai bine de două decenii de la accident.
Numărul suplimentar (față de numărul normal la populația generală ne-expusă) de leucemii și limfoame apărute la cei care au intervenit pentru limitarea dezastrului („lichidatorii”) a fost mic, fapt care încurajează specialiștii să spere că în deceniile care vor urma, numărul suplimentar de tumori solide (cancerele mai cunoscute) va fi și el mic la aceștia (lichidatori), și asta cu atât mai mult la populația fostei Uniuni Sovietice care se presupune că a fost expusă ca urmare a contaminării solului și aerului pe traiectoria de deplasare a norului radioactiv.
Până în prezent, studiile Organizației Mondiale a Sănătății nu au putut decela o creștere a incidenței tumorilor solide în populație, probabil pentru că expunerea fiind relativ mică, creșterea, câtă este, se „îneacă” sub micile variații naturale ale incidenței de fond.
Românii au aflat cu întârziere despre ce s-a întâmplat la Cernobîl. La mai bine de cinci zile de la accident, sovieticii ţineau autorităţile române încă departe de adevăr.
La 30 aprilie, direcţia vântului dinspre Kiev se schimbase brusc şi norul radioactiv care măturase deja nordul continentului european atinsese şi teritoriul românesc. La circa o săptămână după explozia de la Cernobîl, chiar de sărbătoarea de „1 Mai Muncitoresc”, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre efectele catastrofei în România.
Surse independente citate de Historia spun că un număr imens de persoane au dezvoltat cancer tirodian. Mai precis, aproximativ 100.000 de locuitori din zonele influențate de norul radioactiv ar fi făcut acest tip de cancer. Și numărul crescut de îmbolnăviri de leucemie este pus pe seama aceluiași fenomen.
De-a lungul timpului, Greenpeace a lucrat la mai multe investigații legate de efectele aduse mediului de explozia de la Cernobîl.
Informații mai puțin cunoscute despre impactul exploziei:
– Aproximativ cinci milioane de persoane din Ucraina, Belarus și Rusia trăiesc și azi în zone recunoscute la nivel oficial drept contaminate. Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, efectele dezastrului nuclear de la Cernobîl pot duce la încă 9.000 de decese. Zece reactoare de același tip ca cel folosit în 1986 sunt operaționale și azi în Rusia, din Leningrad la Smolensk la Kursk. Oamenii care trăiesc în aceste zone sunt expuși constant la doze ridicate de radiații, arată o cercetare realizată de Greenpeace în colaborare cu oameni de știință din Ucraina.
– Cantitatea de radiații eliberată este de cel puțin 100 de ori mai puternică decât cea eliberată de bombele atomice de la Nagasaki și Hiroshima.
– Ploi radioactive au fost înregistrate până și în Irlanda. Ucraina, Belarus și Rusia au fost țările cele mai afectate, înregistrând 63% din cantitatea totală de radiații emisă la Cernobîl.
– Animalele care trăiesc în zona de excludere din jurul Cernobîlului manifestă o rată a mortalității mai mare, un număr crescut de mutații genetice și o rată de înmulțire scăzută.
Reactoare de la Cernobîl nu au fost oprite imediat, 3 dintre ele fiind repornite și folosite pentru o perioadă de încă 13 ani.